Din cuprinsul articolului
Medicii se aşteaptă la o creştere a numărului de cazuri de înţepături de căpuşe pe perioada verii şi recomandă evitarea zonelor de agrement cu risc crescut, respectând toate măsurile preventive, între care îmbrăcămintea adecvată şi controlul pielii după întoarcerea din natură.
Aceste insecte banale pot fi de un real pericol, prin prisma bolilor pe care o simplă înţepătură de căpuşă le poate genera. Cea mai de temut este boala Lyme, din cauza varietății de simptome pe care le poate dezvolta și care pot duce la confundarea sa cu alte maladii.
Cum se îndepărtează corect căpuşele din piele
Medicul Tudor Ciuhodaru a făcut o serie de recomandări pentru a preveni aceste muşcături, care pot afecta orice persoană, dar mai ales copiii, la locurile de joacă.
„Mușcăturile de căpușe pot fi periculoase. Când trebuie să mergeți la spital:
1. Căpuşa trebuie extrasă printr-o intervenţie chirurgicală cât mai urgentă.
2. Extragerea se face preferabil de personal specializat.
3. Nu strângeţi căpuşa care v-a muşcat între degete pentru a nu pompa din conţinutul său intestinal cu microbi în sângele dumneavoastră.
4. Dacă aţi încercat să scoateţi căpuşa cu penseta şi capul ei s-a rupt şi a rămas în piele, prezentarea la medic şi extragerea chirurgicală este o urgenţă pentru prevenirea infecţei şi a complicaţiilor.
5. Prevenția boreliozei implică extragerea rapidă a căpușei și administrare de antibiotice.
6. Medicația se administrează adesea la domiciliu pentru o perioadă de până la 10-14 zile.
7. Consultaţi imediat un medic mai ales dacă apar modificări la nivelul muşcăturii sau apar simptomele variate ale așa-numitei ,,gripe de vară” însoţită de dureri musculare, transpiraţii sau nas înfundat.
Până când legea Ciuhodaru privind predarea educației pentru sănătate în toate școlile din România va fi aprobată, e bine să:
1. Rețineți data la care a fost extrasă căpuşa.
2. Urmăriţi apariţia oricăror simptome ,,curioase” atât la nivelul muşcăturii cât şi generale precum cele pseudogripale: febră, dureri de cap, dureri în gât, ganglioni inflamaţi, oboseală marcată și dureri musculare.
3. Rețineți că simptomatologia bolii Lyme este polimorfă şi realizează tablourile clinice a peste 200 de afecţiuni. Nu degeaba este supranumită boala cu 1000 de feţe.
4. !!! Mai puțin de 30% dintre bolnavii de Lyme după mușcătura de căpușă își mai amintesc de această mușcătură datorită dimensiunilor mici și secreției anestezice).
5. Boala Lyme poate fi recunoscută ușor în primul stadiu. Eritemul apare în câteva zile (între 3 și 30 de zile) la nivelul pielii, centrat de locul de atașare a căpușei. Este roșiatic, rotund și are dimensiuni variabile. În timp acesta se extinde centrifug mărindu-și suprafața și are adesea un aspect caracteristic de semn de tras la țintă: un punct roșu central înconjurat de o zonă de piele curată ce este și ea înconjurată de o zonă roșie. În majoritatea cazurilor eritemul nu produce prurit sau durere dar este cald la atingere. Chiar fără tratament eritemul migrator dispare în câteva săptămâni”, explică medicul.
Măsuri de prevenție
1. La noi căpușa implicată este Ixodes ricinus (numele e dat de aspectul caracteristic de ”bob de ricin”). Nu toate căpușele sunt purtătoare de Borelia (nu toate persoanele mușcate de o căpușă vor dezvolta borelioză).
2. Căpuşa adultă este vizibilă pe piele (mai dificil în zonele piloase) şi trebuie scoasă imediat dar nimfele sunt foarte greu de vizualizat (arată ca un punct negru cât un varf de ac).
3. Examinați întotdeauna copiii la întoarcerea de la locurile de joacă.
4. Evitaţi zonele în care riscul de a fi muşcați de căpuşe este mare (spaţiile verzi, tufişuri, pe sub arbori).
5. Riscul crește în aceste zile călduroase datorită stilului sumar de îmbrăcăminte cât şi a activităţilor în aer liber în zone populate de coloniile de căpuşe.
6. Atenţie la locurile de joacă ale copiilor.
7. În zonele de risc purtaţi haine deschise la culoare, cu pantaloni lungi introduşi în şosete cu textură mai deasă. Alegeţi pantofi deschişi la culoare, fără orificii sau decupaje.
Pericolele bolii Lyme
În 1982, microbiologul american de origine elvețiană Willy Burgdorfer a reușit să identifice o spirochetă dintr-o specie de căpușe care se dovedea a fi implicată într-o misterioasă epidemie ce afectase populația orașului Lyme, din statul american Connecticut, în 1975.
Specialiştii spun că, pentru a dezvolta boala Lyme, trebuie să fii înţepat de o căpuşă contaminată cu bacteria Borrelia, iar aceasta să rămână ataşată de corp cel puţin 17 ore.
Pentru majoritatea oamenilor, boala Lyme se manifestă prin simptome asemănătoare gripei. Aproape 80% dintre pacienţi se recupereză complet după tratamentul cu antibiotice, conform experţilor de la Centrul de Cercetări Clinice pentru Boala Lyme din cadrul Clinicii Johns Hopkins.
Testarea serologică se face numai după minimum patru săptămâni de la mușcătura căpușei, din cauză că anticorpii apar tardiv, boala Lyme fiind o afecțiune care se manifestă la aproximativ o lună după mușcătura infectantă.
