Atac de anxietate

Un atac de anxietate este o perioadă de frică intensă sau disconfort psihologic acut, în timpul căreia simptomele se dezvoltă rapid și ating un punct culminant în câteva minute.

Este important de notat că, în contextul clinic, termenul „atac de anxietate” nu este definit la fel de precis ca „atac de panică” și este adesea utilizat pentru a descrie o experiență de anxietate severă, dar fără a îndeplini criteriile specifice pentru un atac de panică.

Simptomele unui atac de anxietate pot include, dar nu se limitează la:

• Sentimente de panică, frică sau neliniște intensă
• Palpitații sau bătăi accelerate ale inimii
• Transpirații, tremurături sau frisoane
• Senzații de sufocare sau dificultăți de respirație
• Dureri sau disconfort în piept
• Amorțeală sau senzații de „înțepături”
• Senzații de detașare de sine (dereglizare) sau teama de a pierde controlul
• Teamă de moarte sau dezastru iminent

Diferența față de atacul de panică constă adesea în declanșator; atacurile de anxietate sunt de obicei răspunsuri la stresori specifici sau la situații percepute ca fiind amenințătoare. Deși termenul nu este universal acceptat sau folosit în toate cadrele clinice, experiențele descrise de persoane ca fiind „atacuri de anxietate” sunt reale și pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții.

De ce apar atacurile de anxietate

Atacurile de anxietate pot apărea în cadrul diverselor tulburări de anxietate, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de panică, fobia socială sau tulburarea de stres post-traumatic.

Cauzele atacurilor de anxietate sunt complexe și pot varia semnificativ de la o persoană la alta, implicând adesea o combinație de factori biologici, de mediu și psihologici. Iată câteva dintre cele mai frecvente cauze și factori de risc asociați cu atacurile de anxietate:

• Genetica: Anxietatea, la fel ca multe alte tulburări psihologice, poate avea o componentă ereditară. Persoanele cu membri ai familiei care au suferit de tulburări de anxietate sunt, uneori, mai predispuse să experimenteze și ele aceste condiții.
• Chimia cerebrală: Desechilibrul neurotransmițătorilor din creier, cum ar fi serotonina și norepinefrina, este adesea asociat cu tulburările de anxietate. Acești neurotransmițători joacă un rol crucial în reglarea stării de spirit și a răspunsului la stres.
• Factori de stres majori în viață: Evenimentele de viață stresante, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, divorțul, schimbarea locului de muncă sau mutarea, pot declanșa atacuri de anxietate în cazul persoanelor predispuse.
• Probleme de sănătate: Anumite afecțiuni medicale pot imita sau exacerba simptomele anxietății, inclusiv problemele tiroidiene, tulburările cardiace sau problemele respiratorii.
• Substanțe: Consumul sau retragerea de la anumite substanțe, inclusiv cafeina, alcoolul, nicotina și drogurile ilegale, pot crește riscul de atacuri de anxietate.
• Traume: Experiențele traumatice, inclusiv abuzul fizic sau emoțional, accidentele sau dezastrele naturale, pot crește susceptibilitatea la anxietate.
• Personalitate: Persoanele cu anumite trăsături de personalitate, cum ar fi perfecționismul sau tendința de a avea niveluri ridicate de auto-critică, pot fi mai predispuse la anxietate.
• Tulburări psihologice: Anxietatea este adesea asociată cu alte condiții de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau tulburările de somn, fie ca o cauză, fie ca un efect.

Cum calmezi un atac de anxietate

Calmarea uui atac de anxietate poate fi provocatoare, dar există strategii pe care le poți încerca pentru a reduce intensitatea simptomelor și a te simți mai liniștit. Iată câteva sugestii:

• Respiră profund: Fă exerciții de respirație profundă, concentrându-te pe inspirații lente și expirații și încercând să îți menții mintea concentrată pe respirație. Acest lucru poate ajuta la reducerea ritmului cardiac și la calmarea corpului.
• Recunoaște ceea ce se întâmplă: Amintește-ți că ceea ce simți este un atac de anxietate și că va trece. Recunoașterea și acceptarea faptului că aceste simptome sunt temporare te pot ajuta să rămâi ancorat.
• Folosește tehnica ancorării: Concentrează-te pe ceea ce simți în jurul tău: numește cinci lucruri pe care le poți vedea, patru lucruri pe care le poți atinge, trei lucruri pe care le poți auzi, două lucruri pe care le poți mirosi și un lucru pe care îl poți gusta. Acest lucru poate ajuta la aducerea minții tale înapoi în prezent.
• Mișcare: Dacă poți, încearcă să te plimbi sau să faci un pic de exercițiu ușor. Mișcarea poate elibera tensiunea din corp și poate stimula producția de endorfine, care sunt hormonii fericirii.
• Folosește afirmatii pozitive: Repetă-ți afirmații pozitive sau liniștitoare, cum ar fi „Sunt în siguranță” sau „Acest moment va trece”.
• Tehnici de mindfulness și meditație: Practicile de mindfulness și meditație pot ajuta la reducerea anxietății, concentrându-te pe momentul prezent și reducând ruminațiile.
• Notează-ți gândurile: Scrierea gândurilor și sentimentelor poate ajuta la clarificarea mintii și la identificarea modelelor care declanșează anxietatea.
• Aplică tehnicile de relaxare musculară progresivă: Strânge și apoi relaxează diferite grupuri de mușchi din corp pentru a reduce tensiunea fizică.
• Evită stimulanții: Redu consumul de cafeină și evită alcoolul și fumatul, deoarece acestea pot agrava anxietatea.
• Caută sprijin: Vorbește cu cineva în care ai încredere despre ceea ce simți. Uneori, doar faptul de a împărtăși ceea ce trăiești poate reduce semnificativ intensitatea anxietății.

Metode de tratament

Tratamentul atacurilor de anxietate implică de obicei o combinație de terapii psihologice, modificări ale stilului de viață și, în unele cazuri, medicație. Obiectivul este nu doar de a trata simptomele atacurilor de anxietate, ci și de a aborda cauzele subiacente. Iată câteva abordări comune:

1. Terapie Psihologică

• Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): Este una dintre cele mai eficace forme de terapie pentru anxietate. Ajută persoanele să recunoască și să schimbe modelele de gândire și comportamentele care contribuie la anxietatea lor.
• Terapia de expunere: Implică expunerea graduală la obiectul sau situația care provoacă anxietate, într-un mod controlat și sigur, pentru a reduce sensibilitatea la aceste declanșatoare.

2. Medicamente

• Antidepresivele: Deși sunt denumite „antidepresive”, aceste medicamente sunt, de asemenea, eficiente în tratarea anxietății. SSRIs (inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei) sunt adesea prima opțiune.
• Benzodiazepinele: Pot fi prescrise pentru un relief rapid al simptomelor anxietății, dar datorită riscului de dependență, sunt utilizate, de obicei, pe termen scurt sau doar în situații acute.
• Beta-blocantele: Sunt uneori utilizate pentru a reduce simptomele fizice ale anxietății, cum ar fi palpitațiile sau tremuratul, în situații specifice.

3. Modificări ale Stilului de Viață

• Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică poate reduce semnificativ simptomele anxietății, datorită eliberării endorfinelor și îmbunătățirii stării de bine generale.
• Tehnici de relaxare: Meditația, mindfulness, yoga și tehnici de respirație profundă pot ajuta în gestionarea simptomelor de anxietate.
• Odihnă adecvată: Un somn suficient și de calitate este crucial în gestionarea anxietății.
• Evitarea stimulanților: Reducerea sau eliminarea consumului de cafeină, alcool și nicotină poate reduce nivelurile de anxietate.

4. Suport și Educație

• Grupuri de suport: Participarea la grupuri de suport sau terapie de grup poate oferi perspective valoroase și sprijin din partea celor care se confruntă cu probleme similare.
• Educație și auto-ajutor: Informarea despre anxietate și învățarea de strategii de auto-ajutor poate îmbunătăți gestionarea simptomelor.

Este important să rețineți că tratamentul poate varia considerabil de la o persoană la alta, iar ceea ce funcționează pentru o persoană poate să nu fie la fel de eficace pentru alta. Colaborarea strânsă cu un profesionist din domeniul sănătății mentale poate ajuta la identificarea celui mai bun plan de tratament.