Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu

Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu

Sectorul furnizorilor de servicii sociale are parte zilele acestea de o atenție publică fără precedent, generată în principal de cazurile de abuz și tratament inuman descoperite în județul Ilfov și, mai recent, și în județul Mureș.

Primul ministru Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul va veni până la finalul lunii august cu un OUG pentru modificarea sistemului de control și autorizare privind sistemul de protecție socială, pentru introducerea unui registru.

Șeful Guvernului a promis și modificarea Legii în următoarea sesiune legislativă, susținând că cel puțin o instituție trebuie desființată.

Pe 31 iulie, premierul Marcel Ciolacu, ministrul muncii Simona Bucura-Oprescu, precum și federațiile și coalițiile de ONG-uri din domeniul social s-au întâlnit la București,  pentru un dialog cu privire la modul în care ar trebui reformat sistemul de asistență socială. S-a discutat și despre modul în care au fost realizate controalele în domeniu.

Asociația Caritas Alba Iulia a fost reprezentată la această întâlnire de Péter György, director de departament. După cum a spus, a fost de speranță pentru el, că la începutul întâlnirii Ciolacu le-a mulțumit pentru prezența lor spunând: statul are nevoie de ajutorul organizațiilor civile, iar aceasta este prima dintre întâlniri, și își dorește ca seria să continue.

Prezentăm, în cele ce urmează, comunicatul oficial al reprezentanților prezenți la întâlnirea din 31 iulie, de la București.

Asociația Caritas Alba Iulia: Despre controale și prevenire

În cadrul întâlnirii, organizațiile au prezentat concluziile și recomandările lor cu privire la modalitatea în care a fost realizată campania de control, așa încât inspectorii să fie concentrați mai mult pe prevenirea disfuncționalităților și pe calitatea îngrijirii.

Seria de controale efectuate în ultimele trei săptămâni a relevat o serie de nereguli ale modului în care instituțiile statului își realizează atribuțiile de control. Acestea au avut efecte negative asupra oamenilor din centrele vizate, asupra comunității în care acestea funcționează și asupra personalului de asistență și îngrijire directă.

Așteptările noastre imediate sunt ca:

1.  Echipele de control să fie pregătite în prealabil cu privire la specificul activităților și spațiilor pe care le controlează și să existe norme tehnice adecvate, în fiecare din agențiile de control.

• Nu orice serviciu rezidențial cu persoane vulnerabile e un spital. (De exemplu, în acțiunile de control ni se solicită halate albe pentru personal, care nu fac decât să intimideze rezidenții. Ni se cere firmă de colectare a medicamentelor neutilizate, deși cumpărăm rețetele personalizat, ca acasă).
• Spațiile de cazare în serviciile de asistență socială nu sunt hoteluri. (Se solicită cearceafuri albe, schimbarea zilnică a lenjeriei).
• Serviciile sociale nu sunt instituții privative de libertate. (Se solicită camere de supraveghere în holurile locuințelor, chiar și când acestea sunt apartamente în care au fost organizate locuințe protejate).
• Nu orice bucătărie e cantina. (În serviciile noastre, beneficiarii gătesc pentru că locuința protejată e chiar ACASĂ pentru ei, iar noi le cultivăm deprinderi de viață independentă).
• Serviciul social nu e muzeu. (Se întâmplă ca persoanele rezidente să nu fie întotdeauna calme. Pereții se mai strică, mobilele se deteriorează, dar noi nu vom zugrăvi sau cumpăra mobilier nou de fiecare dată, așa cum nu facem asta nici acasă.

2. Numărul instituțiilor și al persoanelor care le reprezintă, aflate în control în același timp, trebuie să fie dimensionat potrivit spațiului în care se efectuează vizita.

• Recomandăm evitarea situațiilor în care un grup mare de inspectori (12-15) vin în control în același timp, afișarea armelor în spațiile comune cu alți locatari (blocuri/aglomerări de case), pentru că se creează sentimentul că beneficiarii sunt periculoși și efectul de teamă și respingere din partea comunității va fi foarte greu de contracarat.

3.  Sancțiunile să fie proporționale cu neregula identificată și adaptate situației concrete de pe teren.

4. Comportamentul față de persoanele care se află în centre și locuințe protejate, atât beneficiari, cât și personal de îngrijire, să fie respectuos, empatic și centrat pe prevenție și rezolvare de situații. Solicităm instituțiilor statului să-și facă datoria, să pună la adăpost beneficiarii care cad pradă grupărilor infracționale și să-i pedepsească pe toți cei care au comis infracțiuni, dar situațiile constatate în aceste zile nu sunt poveștile noastre, ale celor ce am clădit ani de zile servicii sociale, în care respectul pentru oameni e cel mai important.

Solicităm realizarea unui Plan de acțiune pentru prevenirea tratamentelor rele, inumane și degradante, care să prevină situații precum cele de la Mureș/Ilfov.

Remarcăm importanța vizitelor inopinate de monitorizare realizate prin intermediul organizațiilor neguvernamentale de apărare a drepturilor omului (watchdog) și considerăm esențial ca autorităților să semneze de urgență protocoalele în baza cărora se pot realiza aceste monitorizări în continuare.

De asemenea, Statul român trebuie să aibă oglinda parcursului beneficiarilor prin sistem, statistici cu privire la transferuri, decese, modalitatea de accesare a serviciilor dedicate, gradul de pregătire al personalului de asistență și modalități de raportare periodică.

Despre finanțarea sectorului serviciilor sociale

Peste 50% din furnizorii de servicii sociale din România sunt privați, iar serviciile lor sunt acoperite doar în proporție de 10-14% din bani publici. În fapt, noi suntem investitori în asistența socială din România prin fonduri atrase de la donatori privați și internaționali.

Nevoia de servicii sociale este atât de mare în România încât fiecare categorie de servicii are liste foarte mari de așteptare. Finanțarea sectorului de asistență socială din România este însă insuficientă pentru a răspunde acestei nevoi în creștere. Fără o alocare financiară corespunzătoare nu pot exista servicii corespunzătoare, nici resurse umane profesioniste, nici control eficient.

Aceste probleme au fost deja cuprinse în proiectul de modificare a Legii asistenței sociale 292/2011, realizat de către MMSS (Ministerul Muncii și Solidarității Sociale) în colaborare cu organizațiile societății civile, în ultimii doi ani. Încurajăm finalizarea lui cât mai rapidă.

De asemenea, s-a discutat despre necesitatea revizuirii Legii calității serviciilor sociale 197/2012 și a Legii privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap 448/2006.

Ne-am afirmat disponibilitatea de a avansa o foaie de parcurs care să stabilească modul în care vom lucra cu ministerul, pentru aceste revizuiri legislative.

Asociația Caritas Alba Iulia: Este nevoie de o finanțare mai mare din partea statului

În cadrul întâlnirii de azi, am atenționat că o relație corectă, de parteneriat cu ONG-urile din servicii sociale, înseamnă și consultarea cu privire la alte proiecte majore ce influențează sectorul. Apreciem că este foarte important să fim consultați cu privile la toate schimbările majore pe care ministerul intenționează să le realizeze în sectorul social.

Rămânem dispuși la dialog și la lucrul pe acte normative, în măsura în care relația cu autoritățile e guvernată de respect pentru munca noastră și de corectitudine. Ministrul muncii a precizat că în perioada următoare vom fi consultați cu privire la propuneri de modificare a Legii asistenței sociale și vom fi invitați în grupuri de lucru pe alte acte normative a căror modificare se intenționează.

În cadrul analizei situației și formularea propunerilor reprezentantul Asociației Caritas Alba Iulia a declarat:

„Nu e de mirare, că am ajuns aici, atâta timp cât în instituțiile furnizorilor de servicii de asistență socială cererea este de zece ori mai mare decât oferta de servicii, există cumpărători și pentru servicii de calitate inferioară. Nu controalele trebuie dublate, ci trebuie realizată o strategie pentru expansiunea sistemelor de instituții”,

A mai spus, că în momentul de față, un cămin pentru seniori are posibilitatea de cazare a cincisprezece persoane, deține o listă de așteptare cu 150 de persoane, iar această tendință este în creștere:

„Pentru ca sfera socială să poată dezvolta, este nevoie de o finanțare mai mare din partea statului. Acest lucru ar trebui tratat ca o prioritate în luarea deciziilor, iar noi vom fi parteneri în dezvoltarea strategiei și în elaborarea sistemului de aplicare, așa cum am indicat”, a declarat reprezentantul Asociației Caritas Alba Iulia.