Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Local American Working Group (LAWG) avertizează că taxa a ajuns o povară fiscală ce are efecte dezastruoase asupra industriei farmaceutice precum limitarea accesului la tratament al pacienţilor români. Cele două asociaţii solicită autorităţilor revizuirea de urgenţă a mecanismului actual.
În trimestrul patru al anului 2014 taxa clawback s-a ridicat la un sfert din vânzările medicamentelor, însemnând o creștere a nivelului taxelor plătite de industrie cu încă 25%, după ce anul trecut în aceeași perioadă s-a înregistrat o creștere cu o treime. Per total, în cei doi ani taxa clawback a crescut cu 67%, conform unui mecanism lipsit de planificare şi transparenţă. Această creştere nu poate fi sustenabilă în nicio ramură economică și încalcă principiile unei fiscalităţi echilibrate.
,,În ultimii doi ani, am finanţat bugetul sănătăţii cu aproape 1 miliard de dolari numai prin taxa clawback. Anunţată iniţial ca fiind o măsură provizorie, aceasta a ajuns să fie singurul mecanism prin care autorităţile acoperă deficitul istoric din sistemul de sănătate. Am ajuns să plătim statului 50% din cifra de afaceri a industriei (taxa clawback şi celelalte contribuţii), o sumă de neimaginat pentru orice altă industrie.
Un mecanism care poate fi sustenabil şi echitabil constă în calcularea şi aplicarea taxei clawback pentru fiecare companie în parte. În acelaşi timp este imperios necesar să se aloce un buget mai mare pentru medicamente care să acopere necesităţile reale de tratament ale pacienţilor.
Sistemul de sănătate românesc este subfinanţat şi de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor actorilor implicaţi. Împreună putem adopta o Strategie Naţională care să ducă la creşterea progresivă a finanţării sistemului de sănătate pentru a atinge media europeană în următorii trei ani. Pentru acest lucru avem nevoie de 6% din PIB pentru sănătate”, a declarat Călin Gălăşeanu, Preşedinte al ARPIM.
ARPIM şi LAWG solicită autorităţilor actualizarea valorii bugetului de referinţă pentru taxa clawback, mai exact suplimentarea bugetului trimestrial aprobat cu 150 milioane lei, după 3 ani de menţinere artificială a acestuia la 1.515 milioane lei. De asemenea, asociaţiile solicită eliminarea adaosurilor distribuitorilor şi farmaciştilor în calcularea taxei clawback precum şi eliminarea din calculul taxei a produselor achiziţionate de spitale și a celor achiziționate de Ministerul Sănătății prin licitație națională.
,,Taxa clawback a ajuns în T4 2014 să reprezinte 25,23% din vânzări ceea ce nu mai este sustenabil. Din păcate, problema este cu atât mai serioasă cu cât sistemul românesc de sănătate nu mai poate funcţiona în aceleaşi condiţii. Acest lucru este dovedit de un studiu independent, Euro Health Consumer Index, care plasează România printre ultimele ţări din Europa la capitol sănătate, ţara noastră fiind pe un trend descrescător încă din anul 2006. Pacienţii români în continuare nu au acces la medicamente inovatoare, iar taxa clawback ameninţă şi accesul acestora la medicamente deja incluse pe lista de compensate şi gratuite. Este o situaţie critică atât pentru producătorii de medicamente generice, dar şi pentru cei de originale.
Noi suntem deschişi colaborării cu autorităţile pentru a găsi cele mai bune soluţii care să răspundă problemelor din sistemul de sănătate, dar primul pas, înainte de toate, este acela de a asigura o finanţare corectă. Totodată, considerăm că este necesară o mai mare vizibilitate a mecanismului de calcul al taxei clawback astfel încât să poată creşte şi nivelul de predictibilitate din sistem.
Orice schimbare a mecanismului actual nu va rezolva problema, bugetul alocat trebuie să fie finanţat imediat. Avem nevoie de transparenţă şi de predictibilitate întrucât sistemul de sănătate a ajuns la un nivel care nu mai este sustenabil pentru industrie”, a declarat Gabor Sztaniszlav, Preşedinte al LAWG.
