Din cuprinsul articolului
Steatoza hepatică, cunoscută popular ca „ficatul gras”, reprezintă o acumulare excesivă de grăsime în țesutul hepatic. Atenție! Dacă nu este tratată corespunzător și la timp, această afecțiune poate evolua spre ciroză sau hepatocarcinom, în special dacă este cauzată de infecții cu virusurile hepatitice C sau B sau/și de consumul de alcool.
Aproximativ 40% dintre români suferă de ficat gras
Dr. Amalia Călinoiu, medic primar de medicină internă și specialist gastroenterolog la Spitalul Universitar din București, a explicat pentru Doctorul Zilei cum se diagnostichează și tratează steatoza hepatică.
Steatoza hepatică apare atunci când grăsimea se acumulează în celulele hepatice. Este normal ca ficatul să conțină o mică cantitate de grăsime, însă dacă aceasta depășește 10% din masa ficatului, vorbim despre ficat gras.
Statisticile arată că aproape 40% dintre români sunt afectați de această problemă, iar mulți dintre aceștia nu consumă alcool, fiind diagnosticați cu steatoză hepatică din alte cauze. Printre factorii principali se numără lipsa de activitate fizică și obiceiurile alimentare nesănătoase, ambele des întâlnite în rândul românilor.
„Literatura de specialitate identifică două tipuri principale de steatoză hepatică: steatoza alcoolică, provocată de consumul de alcool, și steatoza non-alcoolică, care nu are legătură cu alcoolul. În plus, atunci când steatoza hepatică non-alcoolică este asociată cu o inflamație a ficatului, aceasta se numește steatohepatită non-alcoolică. Netratată, această afecțiune poate duce în timp la ciroză sau hepatocarcinom. Este important de menționat că steatoza hepatică non-alcoolică este frecvent asociată cu obezitatea, diabetul zaharat și dislipidemia,” a explicat dr. Amalia Călinoiu.
Cauzele principale ale ficatului gras
– Consumul excesiv de alcool
– Obezitatea
– Sindromul ovarelor polichistice
– Elemente ale sindromului metabolic: diabetul de tip 2, obezitatea, dislipidemia, hipertensiunea arterială
– Anumite medicamente: estrogeni, glucocorticoizi, amiodaronă
– Înfometarea sau scăderea rapidă în greutate, inclusiv după operația de bypass gastric
– Infecțiile cu virusul hepatitic B sau C, precum și HIV
– Intoleranța ereditară la fructoză
Majoritatea pacienților sunt asimptomatici
„Din păcate, majoritatea pacienților nu prezintă simptome, iar boala progresează lent și silențios. De aceea, este esențial ca analizele de sânge și ecografiile abdominale să fie realizate anual. Totuși, în cazuri rare, pacienții pot prezenta oboseală intensă, astenie, greață, vărsături sau slăbiciune, simptome care îi determină să meargă la medic. În stadiile avansate ale bolii, pot apărea edeme, icter sau ascită,” a subliniat dr. Călinoiu.
Diagnosticul la un control de rutină
Steatoza hepatică poate fi identificată în timpul unui control de rutină, atunci când medicul observă o mărire a ficatului, fie prin palpare, fie prin ecografie abdominală.
„Analizele de sânge pot indica un nivel crescut de enzime hepatice. De obicei, medicul va recomanda analize precum AST, ALT, GGT, fosfataza alcalină și bilirubina. În unele cazuri, poate fi necesară o tomografie computerizată (CT) sau un RMN (rezonanță magnetică nucleară). În situațiile mai grave, medicul poate solicita o biopsie hepatică, prelevând un fragment de țesut hepatic pentru a stabili un diagnostic clar,” a adăugat specialistul.
Tratamentul ficatului gras
Dr. Călinoiu subliniază că nu există un tratament unic pentru steatoza hepatică. În cazurile ușoare, schimbarea stilului de viață, adoptarea unei diete sănătoase și pierderea kilogramelor în exces pot fi suficiente. În cazurile mai severe, tratamentul este individualizat și stabilit de medic, în funcție de cauza specifică a steatozei hepatice.
