Anxietatea: ce este, care sunt simptomele și cum poate fi tratată?

Experimentarea anxietății ocazionale este o parte normală a vieții. Cu toate acestea, persoanele cu tulburări de anxietate au frecvent îngrijorare și frică intense, excesive și persistente cu privire la situațiile de zi cu zi. Adesea, tulburările de anxietate implică episoade repetate de sentimente bruște de anxietate intensă și frică sau teroare care ating un apogeu în câteva minute (atacuri de panică).

Aceste sentimente de anxietate și panică interferează cu activitățile zilnice, sunt greu de controlat, sunt disproporționate cu pericolul real și pot dura mult timp. Puteți evita locuri sau situații pentru a preveni aceste sentimente. Simptomele pot începe în copilărie sau în anii adolescenței și pot continua până la vârsta adultă.

Exemple de tulburări de anxietate includ tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de anxietate socială (fobie socială), fobiile specifice și tulburarea de anxietate de separare. Puteți avea mai mult de o tulburare de anxietate. Uneori, anxietatea rezultă dintr-o afecțiune care necesită tratament.

Indiferent de forma de anxietate pe care o ai, tratamentul te poate ajuta.

Simptomede anxietate

Semnele și simptomele comune de anxietate includ:

• Senzație de nervozitate, agitație sau tensiune
• Senzația unui sentiment de pericol iminent, panică sau pieire
• O frecvență cardiacă crescută
• Respirație rapidă (hiperventilație)
• Transpiraţie
• Tremur
• Senzație de slăbiciune sau oboseală
• Dificultăți de concentrare sau de gândire la altceva decât la îngrijorarea prezentă
• Probleme cu somnul
• Întâmpinați probleme gastrointestinale (GI).
• Întâmpinați dificultăți în a controla îngrijorarea
• Aveți dorința de a evita lucrurile care declanșează anxietatea

Tipuri de tulburări de anxietate

Există mai multe tipuri de tulburări de anxietate:

• Agorafobia: este un tip de tulburare de anxietate în care vă temeți și de multe ori eviți locurile sau situațiile care te-ar putea face să intri în panică și să te facă să te simți prins, neputincios sau jenat.
• Tulburarea de anxietate datorată unei afecțiuni medicale include simptome de anxietate intensă sau panică care sunt cauzate direct de o problemă de sănătate fizică.
• Tulburarea de anxietate generalizată include anxietatea persistentă și excesivă și îngrijorarea cu privire la activități sau evenimente – chiar și probleme obișnuite, de rutină. Îngrijorarea este disproporționată cu circumstanța reală, este greu de controlat și afectează modul în care te simți fizic. Apare adesea împreună cu alte tulburări de anxietate sau depresie.
• Tulburarea de panică implică episoade repetate de sentimente bruște de anxietate intensă și frică sau teroare care ating un apogeu în câteva minute (atacuri de panică). Este posibil să aveți sentimente de moarte iminentă, dificultăți de respirație, dureri în piept sau o inimă rapidă, care flutură sau bate cu putere (palpitații ale inimii). Aceste atacuri de panică pot duce la îngrijorarea că ele se vor întâmpla din nou sau la evitarea situațiilor în care au apărut.
• Mutismul selectiv este un eșec constant al copiilor de a vorbi în anumite situații, cum ar fi școala, chiar și atunci când pot vorbi în alte situații, cum ar fi acasă cu membrii apropiați ai familiei. Acest lucru poate interfera cu școala, munca și funcționarea socială.
• Tulburarea de anxietate de separare este o tulburare din copilărie caracterizată prin anxietate excesivă pentru nivelul de dezvoltare al copilului și legată de separarea de părinți sau de alții care au roluri parentale.
• Tulburarea de anxietate socială (fobia socială) implică niveluri ridicate de anxietate, frică și evitarea situațiilor sociale din cauza sentimentelor de jenă, a conștiinței de sine și a preocupării de a fi judecat sau privit negativ de către ceilalți.
• Fobiile specifice se caracterizează prin anxietate majoră atunci când ești expus la un anumit obiect sau situație și dorința de a o evita. Fobiile provoacă atacuri de panică la unele persoane.
• Tulburarea de anxietate indusă de substanțe se caracterizează prin simptome de anxietate intensă sau panică care sunt rezultatul direct al abuzului de droguri, al consumului de medicamente, al expunerii la o substanță toxică sau al sevrajului de droguri.
• Alte tulburări de anxietate specificate și tulburări de anxietate nespecificate sunt termeni pentru anxietate sau fobii care nu îndeplinesc criteriile exacte pentru orice alte tulburări de anxietate, dar sunt suficient de semnificative pentru a fi supărătoare și perturbatoare.

Tratament pentru anxietate

De obicei, tratamentul anxietatii consta intr-o combinatie de terapie cognitiv-comportamentala, psihoterapie si medicatie. Un tratament bazat exclusiv pe medicatie nu va fi eficient atata timp cat gandurile disfunctionale exista. Formele usoare de anxietate, carora le putem identifica intr-o oarecare masura cauzele, pot fi tratate acasa, apeland la anumite tehnici specifice si exercitii fizice.

Tehnicile de gestionare a stresului sunt utile pentru ca ne ajuta sa ne punem prioritatile in ordine si sa ne organizam in asa fel incat sa evitam depasirea termenului limita, ceea ce este un factor puternic de stres.

Tehnicile de relaxare includ diverse metode de meditatie si de respiratie care ne ajuta sa ne relaxam mai usor.

Restructurarea cognitiva ne ajuta sa identificam distorsiunile din procesul nostru de gandire (predictii pesimiste de genul „mi-a mers rau toata saptamana si asa o sa fie si de acum incolo”) si sa facem distinctia dintre ingrijorarile realiste si cele nerealiste. De exemplu, atunci cand avem un gand negativ de tipul „nu sunt in stare de nimic”, o tehnica de restructurare cognitiva ne invata sa-i testam acuratetea si sa aducem contraargumente (Chiar este adevarat ca nu sunt in stare de nimic? Care sunt lucrurile pe care le pot face bine?).