Angina pectorală nu înseamnă infarct, dar anunță riscul unui asemenea eveniment

Angina pectorală este o afecțiune frecvent întâlnită în rândul populației tinere din țara noastră.

Medicii avertizează că un episod de angină nu înseamnă neapărat un infarct miocardic, dar el avertizează că există riscul să faci un infarct miocardic.

Tratamentul cel mai bun constă în adoptarea unor măsuri de prevenţie cu rolul de a limita factorii de risc: hipertensiune, excesul de colesterol, fumat, diabet zaharat şi obezitate.

Un episod de angină exprimă o nevoie mai mare de oxigen a unei părţi din muşchiul inimii. Acest necesar mai mare de oxigen este temporar – de exemplu atunci când persoana în cauză face efort fizic și când inima are nevoie de mai mult oxigen.

Diagnosticul şi evaluarea anginei implică evaluarea clinică, teste de laborator şi investigații cardiace specifice.

“Factorii de risc sunt controlabili și măsurile privind un stil de viață sănătos se pot realmente introduce încă din primii ani de viață la copil, dar oricând se pot aplica în cursul vieții, de exemplu pentru prevenirea repetării unui infarct miocardic, sau a crizelor hipertensive. Se va evita sedentarismul, alimentația corectă, se va opri fumatul și se va preveni hipertensiunea arteriala și a obezității, controlul optim al alimentației și glicemiilor în diabet zaharat”, ne-a explicat Sergiu Batâr, medic specialist cardiolog la RMN Diagnostica Sibiu.

Medicul susține și ca respectarea controalelor repetate la medicul cardiolog, efectuarea analizelor și luarea tratamentului contribuie la menținerea bolii sub control.

Două tipuri de angina pectorală

Angina stabilă. O afecțiune des întâlnită și generatoare de invalidități. Situația și starea pacientului este staționară, sub control, nu suferă modificări pentru lungi perioade de timp. Este un sindrom clinic caracterizat prin disconfort toracic, sindrom apărut la efort sau stres emoțional şi ameliorat în repaus sau la administrarea de nitroglicerină. Mai puțin obişnuit, disconfortul poate să apară în regiunea epigastrică. Pacienții cu angină stabilă sunt la risc de a dezvolta un sindrom coronarian acut. Pacientul va avea episoade de angină la efort dar acestea cedează la repaus și la administrarea tratamentului oral.  De asemenea, medicii susțin că atunci când este frig afară, ger, angina poate să se manifeste la un efort mult mai mic decât de obicei.

Angina instabilă. Angina instabilă se traduce prin acea condiție patologică, aflată între angina stabilă și infarctul miocardic acut. Mai exact, angina instabilă se caracterizează printr-o agravare bruscă a modelului anginos, care devine mai frecventă, mai severă şi/sau apare la un prag mai mic de efort sau la repaus. Trebuie reținut că angina instabilă reprezintă o urgență medicală, care se manifestă prin dureri toracice cauzată de un flux redus de sânge către mușchii inimii.

Durerea, localizata în spatele sternului

De regulă, durerea este localizată în spatele sternului, în partea inferioară, mijlocie sau superioară şi destul de rar în faţa inimii. De asemenea, durerea iradiază în braţul şi antebraţul stâng. Pacientul descrie durerea ca pe o senzaţie de presiune, apăsare, arsură. Crizele de angină sunt mereu însoțite de spaimă și neliniște. Durerea apare la efortul fizic și poate să dispară când acesta a încetat. Un episod obişnuit de angină pectorală durează de la 2 la 10 minute.

În ce constă tratamentul:

Medicul specialist cardiolog va prescrie tratamentul cu medicație orală. În cazuri severe, când pacientul prezintă angină instabilă se va decide internarea lui pentru a se efectua o coronografiere, iar ulterior se va monta un stent. Esențial este însă ca pacientul să nu fumeze, să mănânce sănătos, să elimine grăsimile din dieta sa și să nu aibă probleme de greutate. Totodată, afecțiunile asociate trebuie tratate corespunzător. Mai exact, trebuie acordată o atenție deosebită controlului tensiunii arteriale, diabetului zaharat şi a altor boli din sfera sindromului metabolic, care cresc riscul progresiei bolii coronariene.