Anevrism cerebral: ”Cea mai gravă durere de cap din viața mea” anunță umflarea și ruperea unui vas de sânge din creier

Un anevrism cerebral apare atunci când când în peretele slăbit, al unui vas de sânge care irigă creierul, se dilată anormal. Un anevrism cerebral este o afecțiune care poate pune viața în pericol și care poate apărea la orice vârstă. Dacă un anevrism cerebral se rupe, este o situație de urgență care poate duce la un accident vascular cerebral, leziuni ale creierului și chiar moarte dacă nu e tratat imediat.

Nu toate anevrismele se vor rupe. Aproximativ 6 milioane de persoane din Statele Unite au anevrisme care nu s-au rupt, potrivit Brain Aneurysm Foundation. Se estimează că 50 până la 80 la sută din toate anevrismele nu se rup niciodată. Doar aproximativ 30.000 de persoane din Statele Unite se confruntă cu anevrisme rupte în fiecare an. 40% din anevrismele rupte sunt fatale.

De ce apare anevrismul cerebral?

Unele evenimente încurajează dezvoltarea sau ruperea unui anevrism. Un studiu apărut în revista Societății Americane de Cardiologie, a concluzionat că următorii factori pot declanșa ruperea unui anevrism cerebral existent:

• efortul fizic excesiv,
• consumul de cafea sau sodiu,
• încordarea în timpul mișcărilor intestinale,
• furie intensă,
• contactul intim.

Unele anevrisme se dezvoltă pe parcursul vieții unei persoane, altele sunt moștenite și altele rezultă din leziuni cerebrale.

Boala polichistică renală autozomal dominantă (ADPKD) este o afecțiune moștenită care afectează funcția renală. De asemenea, produce chisturi pline de lichid în țesutul cerebral. Afecțiunea crește tensiunea arterială, ducând la slăbirea vaselor de sânge din creier și din alte zone ale corpului.

Sindromul Marfan este, de asemenea, moștenit și afectează genele care controlează formarea țesutului conjunctiv al corpului. Deteriorarea structurii arterelor creează poate duce la anevrisme cerebrale.

Un traumatism cerebral poate rupe țesutul ducând la anevrism disectiv. O infecție gravă în organism poate duce la un anevrism dacă infecția afectează arterele. Fumatul și hipertensiunea arterială cronică sunt, de asemenea, factori de risc pentru anevrismele cerebrale.

Cine e predispus să dezvolte anevrism cerebral?

Anevrismele cerebrale pot afecta pe oricine, dar persoanele cu ateroscleroză (întărirea arterelor) prezintă un risc crescut de a dezvolta anevrisme cerebrale.

Fundația Americană de Anevrism Cerebral afirmă că anevrismele cerebrale sunt cele mai frecvente la persoanele între 35 și 60 de ani. Femeile sunt mai predispuse la anevrisme decât bărbații, din cauza nivelului scăzut de estrogen după menopauză.

Alți factori de risc pentru anevrisme cerebrale includ:

• vârsta înaintată
• abuzul de droguri, în special cocaina
• abuzul de alcool
• probleme congenitale care afectează pereții arteriali, cum ar fi sindromul Ehlers-Danlos
• o lovitură la cap
• malformație arteriovenoasă cerebrală
• îngustarea congenitală a aortei cunoscută

Care sunt simptomele unui anevrism cerebral?

Anevrismele sunt imprevizibile și pot să nu prezinte niciun simptom până nu se rup. Anevrismele mari sau rupte vor prezenta de obicei simptome precise și necesită îngrijire medicală de urgență.

Printre simptomele unui anevrism care nu s-a rupt se numără:

• dureri de cap sau dureri în spatele sau deasupra ochiului, care pot fi ușoare sau severe
• vedere încețoșată sau dublă
• ameţeală
• tulburări de vedere
• convulsii

Consultați medicul cât mai curând posibil dacă prezentați oricare dintre aceste simptome.

Printre simptomele unui anevrism rupt se numără:

• durere bruscă, severă de cap, „cea mai gravă durere de cap din viața mea”
• rigiditate a gâtului
• vedere încețoșată sau dublă
• sensibilitate la lumină
• pleoapă căzută
• probleme de vorbire
• probleme cu mersul sau amețeli
• greață sau vărsături
• convulsii
• pierderea conștiinței

Apelați imediat numărul de urgență 112 dacă prezentați unul sau mai multe dintre aceste simptome.

Cum este diagnosticat și tratat anevrismul cerebral?

Dacă nu se rupe, un anevrism poate fi dificil de diagnosticat. Medicii pot folosi anumite teste (RMN, CT) pentru a localiza anevrismele la persoanele care au istoric familial, factori de risc și probleme de sănătate moștenite, legate de anevrism.

Tratamentul pentru anevrism poate varia în funcție de mărimea, localizarea și severitatea anevrismului, precum și dacă e rupt sau nu. Medicamentele pentru durere pot calma durerile de cap și durerile de ochi.

Dacă anevrismul este accesibil, intervenția chirurgicală poate repara sau tăia fluxul de sânge către anevrism. Acest lucru poate preveni creșterea ulterioară sau o ruptură.

Intervențiile chirurgicale includ:

• clipsare chirurgicală, în care un anevrism este închis folosind o agrafă metalică;
• embolizarea endovasculară, în care un cateter este introdus printr-o arteră către locul unde e situat anevrismul și fluxul de sânge este blocat, închizând, în cele din urmă, anevrismul

Anumite modificări ale stilului de viață vă pot ajuta să țineți sub control anevrismele:

• renuntarea la fumat,
• adoptarea unei diete bogate în fructe, legume, cereale integrale, carne slabă și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi,
• mișcare regulată, dar moderată, fără suprasolicitare,
• tratarea hipertensiunii arteriale și a colesterolului ridicat

Care sunt complicațiile anevrismelor cerebrale?

Cea mai gravă complicație a anevrismului cerebral este decesul. După ce un anevrism cerebral se rupe, se poate rupe, din nou, oricând, chiar și după tratament. Vasele de sânge ale creierului se pot îngusta ca răspuns la presiunea crescută din jurul creierului.

Alte complicații includ:

• hidrocefalie, în care circulația lichidului cefalorahidian este afectată,
• hiponatremie sau niveluri scăzute de sodiu din cauza leziunilor cerebrale.

Ce trebuie să știe o persoană cu anevrism cerebral?

Fiți vigilenți în monitorizarea unui anevrism pentru a depista eventuale semne de ruptură. Dacă primiți un tratament imediat pentru o ruptură, rata de supraviețuire și recuperare este mult mai mare decât dacă nu solicitați ajutor medical de urgență, în timp util.

Recuperarea în spital după operație de anevrism nerupt este de obicei rapidă. În cazul intervențiilor chirurgicale care implică un anevrism rupt, recuperarea maximă poate dura săptămâni până la luni și este posibil să nu vă recuperați niciodată pe deplin, în funcție de gravitate.

Fiți atenți cu privire la semnele de avertizare. Dacă aveți factori de risc, consultați imediat medicul pentru examinare. Anevrismele creierului fără nerupte sunt grave și trebuie abordate cât mai curând posibil, odată ce sunt descoperite.

Ruperea anevrismelor cerebrale reprezintă o situație de urgență medicală și necesită un management de îngrijire critică din partea medicilor cu experiență, pentru a asigura rezultatul cel mai bun posibil.