Din cuprinsul articolului
O provocare importantă în medicina modernă o reprezintă dezvoltarea unor instrumente utile din punct de vedere clinic pentru identificarea persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire, care pot permite un diagnostic precoce, precum şi inițierea timpurie a tratamentului adecvat.
Cercetările privind mii de proteine măsurate într-o picătură de sânge demonstrează capacitatea acestora de a indica apariția a peste 60 de diverse boli.
Un studiu în acest sens a fost realizat în cadrul unui parteneriat internațional de cercetare între grupul farmaceutic britanic GlaxoSmithKline (GSK), Universitățile Regina Maria, Cambridge și University College din Londra (UCL), și Institutul de Sănătate din Berlin de la Charité Universitätsmedizin, Germania.
Rolul proteinelor plasmatice
În lucrarea publicată în revista Nature Medicine, cercetătorii au utilizat date din proiectul Pharma Proteomics a UK Biobank (UKB-PPP), cel mai mare studiu proteomic de până acum, cu măsurători pentru aproximativ 3. 000 de proteine plasmatice dintr-un set selectat aleatoriu de peste 40. 000 de participanți.
Datele privind proteinele au fost obținute din fișele medicale electronice ale participanților. Autorii au utilizat tehnici analitice avansate pentru a identifica, pentru fiecare boală, o „semnătură” a cinci până la 20 de proteine, cele mai importante pentru predicție.
Cercetătorii raportează capacitatea „semnăturilor” acestor proteine de a indica apariția a 67 de boli, inclusiv mielomul multiplu, limfomul non-Hodgkin, boala neuronului motor, fibroza pulmonară și cardiomiopatia dilatativă.
Modelele de predicție a proteinelor au depășit modelele bazate pe informații standard, înregistrate clinic.
Astfel, s-a constatat că predicțiile bazate pe numărul de celule din sânge, colesterol, funcția renală și testele de diabet (hemoglobină glicată) au avut rezultate mai slabe decât modelele de predicție a proteinelor pentru majoritatea exemplelor.
Beneficiile pentru pacienți ale măsurării și discutării riscului de atac de cord și accident vascular cerebral („scoruri de risc cardiovascular”) sunt bine stabilite. Această cercetare deschide noi posibilități de predicție pentru o gamă largă de boli, inclusiv afecțiuni mai rare.
În prezent, diagnosticarea multora dintre acestea poate dura luni și ani, iar această cercetare oferă oportunități complet noi de diagnosticare în timp util. Aceste constatări necesită validarea în diferite populații, inclusiv persoane cu și fără simptome și semne de boli și în diferite grupuri etnice.
Noi markeri pentru screening și diagnostic
„Măsurarea unei proteine pentru un motiv specific, cum ar fi troponina pentru diagnosticarea unui atac de cord, este o practică clinică standard. Suntem extrem de încântați de oportunitatea de a identifica noi markeri pentru screening și diagnostic din miile de proteine care circulă și care pot fi măsurate acum în sângele uman”, a declarat autorul principal au studiului prof. Claudia Langenberg de la Universitatea Regina Maria din Londra și profesor de medicină computațională la Institutul de sănătate Charité Universitätsmedizin din Berlin, potrivit sursei citate de 360medical.ro.
Echipa de cercetători a subliniat oportunitățile pe care semnăturile proteice le-ar putea avea pentru depistarea mai timpurie și, în final, pentru îmbunătățirea prognosticului în cazul multor boli, inclusiv afecțiuni grave precum mielomul multiplu și fibroza pulmonară idiopatică.
„Am identificat atât de multe exemple promițătoare, încât următorul pas este să selectăm boli cu prioritate ridicată și să evaluăm predicția lor proteomică într-un cadru clinic”, au explicat autorii.
O provocare cheie în dezvoltarea medicamentelor este identificarea pacienților cu cele mai mari șanse de a beneficia de noile abordări terapeutice.
