Analiza de sânge care poate diagnostica boala Alzheimer cu o precizie de până la 92%

Analiza de sânge care poate diagnostica boala Alzheimer. Un nou studiu a descoperit că boala Alzheimer poate fi identificată cu o acuratețe superioară printr-un simplu test de sânge, comparativ cu evaluările medicilor, conform Xinhua.

Cercetarea, publicată în Journal of the American Medical Association (JAMA), sugerează că acest test ar putea transforma modul în care este diagnosticată boala Alzheimer, făcând procesul mai accesibil și simplu pentru pacienți în clinicile locale și centrele de specializare în tulburări de memorie.

Studiul, realizat cu 1.200 de persoane cu probleme de memorie din Suedia, a demonstrat că testul, denumit APS2, a reușit să identifice boala Alzheimer în 88% până la 92% din cazuri, conform Agerpres. Performanța acestui test a fost superioară celei a medicilor de familie și a specialiștilor, care au avut o acuratețe de 58%, respectiv 71%, folosind examinări standard și teste cognitive.

Acest test de sânge ar putea fi extrem de valoros în asistența medicală primară, unde accesul la teste imagistice avansate sau teste ale lichidului spinal este adesea limitat.

Mai mult, testul ar putea ajuta la identificarea pacienților care ar putea beneficia de noile tratamente pentru Alzheimer în dezvoltare.

Cu toate acestea, în ciuda rezultatelor promițătoare, specialiștii subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a confirma eficacitatea testului și pentru a evalua impactul său asupra îngrijirii pacienților în condiții reale.

Analize pentru Alzheimer folosite în prezent

În prezent, diagnosticul bolii Alzheimer se bazează pe o combinație de evaluări clinice, teste de laborator și imagistică medicală. Iată principalele metode utilizate:

1. Evaluarea Clinică și Istoricul Medical

– Interviuri și evaluări cognitive: Medicii efectuează interviuri detaliate cu pacientul și cu familia pentru a înțelege simptomele și istoricul medical. Testele cognitive standardizate, cum ar fi Mini-Mental State Examination (MMSE) și Montreal Cognitive Assessment (MoCA), sunt utilizate pentru a evalua funcțiile cognitive și a identifica deficite de memorie și alte tulburări cognitive.

– Evaluarea psihiatrică: Se evaluează starea emoțională și comportamentală a pacientului pentru a exclude alte posibile cauze ale simptomelor cognitive, cum ar fi depresia sau alte tulburări psihiatrice.

2. Teste de Laborator

– Teste de sânge: Testele de sânge pot exclude alte afecțiuni care pot provoca simptome similare Alzheimerului și pot evalua markeri care pot indica riscul sau prezența bolii.

– Analize ale lichidului spinal: O puncție lombară (lumbal punct) permite colectarea lichidului cefalorahidian (LCR) pentru analiza nivelurilor de beta-amiloid și tau, proteine asociate cu Alzheimerul. Prezența acestor proteine poate oferi indicii suplimentare pentru diagnostic.

3. Imagistică Medicală

– Tomografie Computerizată (CT): Utilizată pentru a exclude alte afecțiuni structurale ale creierului și pentru a vizualiza schimbările în dimensiunea și structura creierului.

– Rezonanță Magnetică (RMN): Oferă imagini detaliate ale creierului și poate evidenția atrofia cerebrală caracteristică Alzheimerului, în special în regiunile hipocampului și cortexului.

– Tomografie cu Emisie de Pozitroni (PET): Permite vizualizarea acumulării de plăci de beta-amiloid și aglomerări de proteine tau în creier. Aceste imagini pot ajuta la confirmarea prezenței Alzheimerului, în special în stadiile incipiente.

– SPECT (Tomografie cu Emisie de Fotoni Singuri): Evaluază fluxul sanguin cerebral și poate arăta zone ale creierului cu activitate redusă, care poate fi asociată cu Alzheimerul.

4. Evaluări Neuropsihologice

– Teste neuropsihologice: Evaluări detaliate ale diferitelor funcții cognitive, cum ar fi memoria, atenția, limbajul și abilitățile de rezolvare a problemelor, pentru a identifica pattern-uri de deteriorare care sunt caracteristice Alzheimerului.

5. Diagnostic Genetic

– Teste genetice: În cazurile rare de Alzheimer familial (moștenit), testele genetice pot identifica mutații specifice în genele asociate cu boala, cum ar fi genele APP, PSEN1 și PSEN2.

6. Excluderea Altori Afecțiuni

– Diagnostic diferential: Este important să se excludă alte cauze posibile ale simptomelor cognitive, cum ar fi demența vasculară, boala Parkinson, sau alte tulburări neurodegenerative.

Metodele de diagnosticare continuă să evolueze, iar cercetările recente se concentrează pe dezvoltarea unor teste noi și mai precise, precum cele bazate pe biomarkeri și teste de sânge, pentru a îmbunătăți diagnosticarea precoce a bolii Alzheimer.