Analiza de rutină care poate detecta cancerul înainte de apariția simptomelor. E gratuită

Analiza care poate detecta cancerul înainte de apariția simptomelor. Testul Babeș-Papanicolau, cunoscut drept un instrument esențial în salvarea vieții femeilor, reprezintă un mijloc crucial de detectare precoce a modificărilor celulare anormale sau atipice, care pot indica un risc de cancer de col uterin.

Este recomandat ca prima testare să fie efectuată la cel mult trei ani de la debutul vieții sexuale, urmând ca, ulterior, aceasta să fie realizată anual. După ce se obțin trei rezultate normale consecutive, frecvența testării poate fi redusă la o dată la doi ani. Procedura este simplă și implică recoltarea de celule de la suprafața colului uterin, folosind o periuță de plastic sau un tampon de bumbac.

Pregătirea pentru test

Pentru a asigura acuratețea testului Babeș-Papanicolau, se recomandă evitarea contactelor sexuale, a spălăturilor vaginale și a utilizării ovulelor cu două zile înainte de testare. Cel mai bine este ca testul să fie efectuat între a 10-a și a 20-a zi după prima zi a ultimului ciclu menstrual. De asemenea, este indicat să se evite utilizarea tampoanelor intravaginale.

Interpretarea rezultatelor

Rezultatul testului Babeș-Papanicolau poate varia, astfel:

– Normal: Nu sunt motive de îngrijorare, dar analiza trebuie repetată anual.
– Modificări atipice benigne: Acestea pot indica o inflamație sau o infecție, necesitând tratament și monitorizare.
– Citologie anormală:
– ASC-US: Celule scuamoase atipice de semnificație nedeterminată, care pot include infecția cu HPV; medicul poate recomanda testarea suplimentară pentru identificarea HPV.
– L-SIL: Leziune intraepitelială scuamoasă de grad scăzut, ce necesită repetarea testului după 6-9 luni și colposcopie.
– H-SIL: Leziune intraepitelială scuamoasă de grad înalt, care necesită colposcopie și biopsie.
– ASC-H: Celule atipice care nu îndeplinesc toate criteriile pentru a fi considerate H-SIL.
– Anomalii ale celulelor glandulare:
– AGC: Celule glandulare atipice, ce necesită biopsie.
– AIS: Celule precanceroase la nivelul țesutului glandular.
-Adenocarcinom: Cancer, care necesită tratament urgent.

Testul Babeș-Papanicolau este inclus în lista analizelor anuale gratuite pentru femeile asigurate, fiind disponibil pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani printr-o scrisoare de trimitere de la medicul de familie.

Factori de risc pentru cancerul de col uterin

Majoritatea cazurilor de cancer de col uterin apar la femeile care au fost anterior infectate cu virusul papiloma uman (HPV), un grup de peste 100 de tipuri de virusuri. HPV se răspândește prin contact sexual și este considerat foarte comun. Se estimează că o treime dintre femei vor contracta o infecție cu HPV în primii doi ani de la începutul vieții sexuale regulate. Anumite tipuri de HPV nu provoacă simptome vizibile, iar infecția dispare adesea fără tratament.

Neoplazia cervicală intraepitelială (CIN)

Cancerul de col uterin se dezvoltă de obicei pe parcursul mai multor ani. Înainte de apariția cancerului, celulele colului uterin suferă adesea modificări cunoscute sub numele de neoplazie cervicală intraepitelială (CIN), o afecțiune precanceroasă. Deși aceste afecțiuni nu prezintă un risc imediat, ele pot evolua în cancer avansat în viitor. Totuși, majoritatea femeilor cu CIN nu dezvoltă cancer de col uterin.

Alți factori de risc

Printre factorii de risc cunoscuți se numără:

– Fumatul: Femeile care fumează au un risc dublu de a dezvolta cancer de col uterin comparativ cu nefumătoarele, datorită substanțelor chimice dăunătoare din tutun.
– Sistem imunitar slăbit: Poate fi afectat de anumite medicamente imunosupresoare sau de boli precum HIV/SIDA.
– Utilizarea pilulelor contraceptive orale timp de peste cinci ani: Femeile care le folosesc prezintă un risc dublu de a dezvolta cancer de col uterin comparativ cu cele care nu le folosesc.
– Numărul de copii: Femeile cu doi copii au un risc dublu de a dezvolta cancer de col uterin comparativ cu cele fără copii. Modificările hormonale din timpul sarcinii pot face colul uterin mai vulnerabil la efectele HPV.

Prevenirea cancerului de col uterin prin vaccinare

Vaccinurile împotriva virusului papiloma uman (HPV) oferă protecție de 100% împotriva leziunilor precanceroase cauzate de tipurile 16 și 18 de HPV. Studiile arată că această protecție poate dura până la cinci ani după vaccinare. Cercetările în curs vor furniza date suplimentare despre protecția pe termen lung oferită de vaccinarea împotriva HPV.