Din cuprinsul articolului
Ana Aslan, 5 reguli pentru o viață sănătoasă. Când îi era foame zicea „Dă-mi o bomboană”. Nu se sătura niciodată.
Ana Aslan, directorul Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie, a devenit cunoscută în întreaga lume datorită cremelor și pastilelor Gerovital. A trăit aproape 92 de ani, dovedind cu prisosință că metoda anti-îmbătrânire descoperită de ea, funcționează.
A evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă și a aplicat-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. În 1952 prepară vitamina H3, cunoscută sub numele de Gerovital, un medicament menit să întârzie procesul de îmbătrânire. În următoarele trei decenii, tratamentul cu Gerovital H3, brevetat de Ana Aslan, avea să devină cunoscut în întreaga lume.
„Nu regret nimic, nici lupta pe care am avut-o, nici că sunt singură, nimic!”
Total dedicată muncii sale, nu s-a căsătorit și nu a avut copii. Cei din jur spuneau că este o persoană severă, exigentă cu colaboratorii, dar plină de viață. A fost mereu, până la bătrânețe, o femeie foarte elegantă, tot timpul aranjată. Era pasionată de tot ceea ce ținea de aspectul său, comandându-și garderoba din Italia.
Deși a creat primul medicament care amână îmbătrânirea, a avut o singură frică, toată viața: teamă de moarte.
„Eu nu trăiesc în trecut. Eu în general trăiesc în prezent şi viitor. Nu mă gândesc la trecut, nici măcar nu îmi amintesc de trecut. Cred că altă trăsătură care m-a ajutat este aceea că nu regret nimic. Aşa am fost în viaţă şi aşa sunt acum. Nu regret nimic, nici lupta pe care am avut-o, nici că sunt singură, nimic! Da, eu aşa sunt!”, spunea despre sine Ana Aslan, într-unul din interviurile sale.
Ana Aslan, 5 reguli pentru o viață sănătoasă
Celebra Ana Aslan a ținut ea însăși regimul pe care îl impunea pacienților săi. Regulile pe care le respecta reputatul medic geriatru au fost dezvăluite de Ioana Preda, cea care i-a fost menajeră timp de 10 ani.
Ioana Preda a hotărât să dezvăluie cum își trăia medicul viața. Aceasta proceda după cum era învățată, și anume să mănânce corect, la ore fixe, sănătos şi niciodată pe grabă.
- Mânca la ore fixe, corect, sănătos. Prânzul la ora 13.00, iar cina, cel târziu la 18.00-19.00.
- Hrana trebuia să fie cât mai naturală și să conțină nutrienții de care are nevoie organismul.
- Evita alimentele din conservă.
- Prețuia în mod deosebit legumele și fructele erau foarte prețuite.
- Punea mare preț pe mișcare.
Când îi era foame zicea „Dă-mi o bomboană”. Nu se sătura niciodată
Printre mâncărurile preferate ale Anei Aslan se numărau: supă de vită clară, cu crutoane, pătrunjel şi piper, crap pe varză murată, pană de somn, rasol de şalău cu lămâie, sărmăluţe fără orez, pilaf de pasăre, curcan, ciuperci cu caşcaval la cuptor.
În ceea ce privește carnea, Ana Aslan prefera vaca, urmată de peşte, pasăre, miel/oaie și porc, cel din urmă nefiind recomandat prea des. Din lista sa nu lipseau nici ficatul și limba sau alte organe interne, de obicei carne de la animale ierbivore, de preferință rasol sau la cuptor.
Era o femeie extrem de ponderată, trăia echilibrat și respecta mereu regulile după care și-a condus viața, tocmai pentru că s-au dovedit a fi eficiente. Singura ei plăcere „vinovată” era tortul Buturugă, făcut în casă, a mai povestit menajera Anei Aslan.
„Carnea de vită era nelipsită. Se îngrijea foarte mult, nu se sătura niciodată, când îi era foame zicea: ‘Dă-mi o bomboană!’ Ținea la siluetă. O bomboană, atât lua și gata! (…) Știa să mănânce bine, îi plăcea să mergă la marile restaurante, să comande mâncăruri de calitate.
Dar în același timp știa să și gătească. E adevărat că avea bucătarul ei, dar avea preparate pe care le făcea singură. Întodeauna lua masa la 1.30, îmbrăcată, chiar dacă era singură la masă, cu o ținută frumoasă, cu bijuterii, respecta acest ritual’, a mai spus menajera.
