Amnezia duce la Alzheimer? Când să ne facem griji

Amnezia (pierderea de memorie) duce la Alzheimer? Dacă ați uitat unde v-ați pus cheile, ochelarii, telefonul și nu vă mai amintiți ce ați vrut să introduceți într-un sertar, trebuie să ne facem griji?

Pierderea celulelor nervoase este cumva compensată de experiențele noastre, motiv pentru care avem bătrâni care își amintesc lucruri incredibile.

Trebuie să ținem cont, mai ales cei mai tineri, că pot exista o mulțime de motive care pot fi responsabile pentru… scăpările de memorie, și nu doar bolile degenerative.

Stresul intens de zi cu zi

Unul dintre cei mai mari sfătuitori ai memoriei este stresul.

Atunci când, de fapt, este intens și prelungit, acesta poate duce la depresie și poate schimba structura și funcția creierului nostru.

Există dovezi că nivelurile ridicate de hormoni de stres uzează celulele creierului și deteriorează hipocampul (o structură cerebrală importantă care reglează memoria).

Funcționând sub influența stresului intens, atât memoria, cât și judecata noastră sunt afectate în mod negativ și se produc tulburări de concentrare și atenție.

Obiceiuri nesănătoase

Cei care au adoptat multe obiceiuri nesănătoase de-a lungul anilor (de exemplu, fumatul, statul până târziu, consumul de alcool, lipsa exercițiilor fizice, evitarea fructelor și legumelor) sunt de trei ori mai predispuși la un declin cognitiv semnificativ și de două ori mai predispuși să dezvolte probleme de memorie, potrivit unui studiu francez realizat de specialiștii de la Spitalul „Paul Brousse”.

Consumul sistematic de cantități mari de alcool, de exemplu, suprimă funcționarea sistemului nervos, în urma căruia creierul nu poate memora cu ușurință.

Pe de altă parte, fumatul provoacă o constricție și o perfuzie insuficientă a vaselor de sânge ale creierului.

Stare emoțională proastă

În spatele lipsei de zi și a lacunelor frecvente de memorie se poate ascunde starea noastră emoțională proastă. Atunci când mintea este ocupată cu gânduri anxioase și deprimante, memoria devine dezorganizată.

Lipsa de speranță, de încredere în sine, sentimentul de neputință, sunt sentimente negative care îi creează probleme. Fără stres și gânduri triste, potențialul memoriei noastre este mult mai mare.

Calitatea somnului

Pierderea temporară a memoriei poate fi legată de lipsa sau calitatea slabă a somnului. Somnul ajută memoria și este esențial pentru procesul de învățare.

Mai exact, ajută la stocarea și „sortarea” informațiilor pe care le primim pe parcursul zilei.

În schimb, atunci când nu dormim suficient sau bine, atunci ne putem confrunta cu o lipsă de concentrare și pierderi de memorie.

Singurătate

Absența prietenilor și a socializării ne „adoarme” celulele creierului. De aceea, singurătatea este considerată unul dintre cei mai mari dușmani ai memoriei, vorbirii și gândirii. O persoană care trăiește singură, nu are interese, viața sa este monotonă, nu-și stimulează mintea cu mesaje noi, este posibil să prezinte o slăbire treptată a memoriei sale.

Cu cât vorbim mai des la telefon, cu cât ieșim mai des să ne distrăm și să discutăm, cu atât memoria noastră va fi mai bună.

O viață socială intensă pare să ne ajute să ne menținem funcțiile creierului la un nivel bun, în timp ce procesul de conversație trezește memoria.

Diete de deprivare

Dietele exhaustive privează organismul și, prin extensie, creierul, de o multitudine de nutrienți necesari pentru buna sa funcționare.

Mai multe studii au arătat că cei care urmează diete de deprivare au rezultate mai slabe la testele mentale decât cei care urmează o dietă echilibrată.

Prin urmare, este important ca cei care doresc să slăbească să facă acest lucru urmând o dietă echilibrată, care să nu vă pună în pericol memoria.

Unele medicamente

Unele dintre cele mai comune medicamente pe care le luăm pentru alte probleme de sănătate pot fi responsabile pentru suișurile și coborâșurile noastre de memorie. Antidepresivele, anxioliticele, antihipertensivele, corticoizii, antihistaminicele pot afecta buna funcționare a memoriei.