Amețeala poate fi un simptom de AVC dacă apare brusc și e însoțită de acest simptom

Dacă te confrunți cu stări de amețeală și slăbiciune, este important să înțelegi mai bine cauzele posibile și să știi când să cauți ajutor medical. Conform prof. dr. Cristian Dinu Popescu, șeful Clinicii de Neurologie de la Spitalul de Recuperare din Iași, amețeala, cunoscută și sub numele de vertij, se manifestă printr-o senzație neplăcută de pierdere a echilibrului, percepția că obiectele din jur se rotesc, și uneori chiar prin clătinare și căderi.

Înainte de apariția amețelii, pot apărea și alte simptome, precum greață, vărsături sau vedere încețoșată. Vertijul este adesea însoțit de simptome precum paloare, transpiratii, anxietate, frică și uneori leșin. Aceste simptome sunt cauzate de conexiunile complexe dintre organul vestibular (localizat în urechea internă) și sistemul nervos autonom.

Leziunile sistemului vestibular pot provoca perturbări vegetative. Sistemul vestibular este crucial pentru menținerea echilibrului, incluzând un aparat de recepție (portiunea vestibulară a urechii interne, cunoscută sub numele de labirint), un drum de transmitere (nervul vestibular) și căile vestibulare centrale, care se termină în lobul temporal al creierului. Amețeala, vederea încețoșată și pierderea conștienței sunt simptome care pot apărea în cazul sincopei (leșinului) cauzate de probleme neurologice sau cardiace.

Posibile cauze pentru care ai stări de amețeală

Amețeală din cauza dezechilibrelor

Amețeala poate fi un semnal că organismul se confruntă cu dezechilibre sau leziuni. Identificarea și tratamentul timpurie a acestor simptome pot preveni agravarea afecțiunilor și pot restabili starea de sănătate. Aceste simptome pot apărea în orice perioadă a anului, dar sunt mai frecvente vara, în zilele călduroase, și primăvara, când organismul este mai slăbit după sezonul rece și lipsit de vitamine și minerale necesare.

Amețeala la persoanele sănătoase

Amețeala poate apărea chiar și la persoane aparent sănătoase, de exemplu, atunci când capul este aplecat și apoi ridicat brusc, după rotații rapide, sau din cauza purtării unor ochelari nepotriviți. Alte situații în care amețeala se poate manifesta sunt în timpul sarcinii sau în timpul călătoriilor cu mașina, avionul sau vaporul. În aceste cazuri, sistemul vestibular este stimulat într-o măsură mai mare sau pentru perioade mai lungi.

Amețeala în diferite boli

Amețeala poate fi de asemenea un simptom al unor afecțiuni, cum ar fi anemia, fluctuațiile de tensiune arterială, infecțiile urechii sau ale creierului (precum encefalitele), intoxicarea cu alcool și altele.

Vertijul asociat cu afecțiuni cerebrale

Vertijul care apare în contextul afecțiunilor cerebrale (denumit „vertij central”) este rar un simptom izolat și este de obicei însoțit de alte simptome neurologice. Acestea includ dificultăți de vorbire (dizartrie), vedere dublă, slăbiciune a membrelor, amorțeli sau înțepături în diverse părți ale corpului și pierderea conștienței.

Accidentul ischemic tranzitor (AIT) și accidentul vascular cerebral (AVC)

AIT se caracterizează prin apariția bruscă a vertijului și a vederii duble, împreună cu deficite motorii (slăbiciune a membrelor) și pierderea coordonării mișcărilor. Vertijul în acest caz este de obicei constant și se menține timp îndelungat. În cazul AIT, simptomele se estompează de obicei în maxim 24 de ore, în timp ce AVC-ul este o afecțiune frecventă în rândul vârstnicilor și poate cauza vertij persistent timp de câteva zile.

Tulburările de echilibru

Tulburările de echilibru pot apărea și în urma leziunilor care afectează sensibilitatea profundă conștientă. Această sensibilitate informează cortexul cerebral despre poziția în spațiu a diferitelor segmente ale corpului. Leziuni ale măduvei spinării, talamusului și cortexului cerebral pot cauza tulburări de echilibru. De asemenea, cerebelul joacă un rol crucial, primind informații despre mișcările segmentelor corpului și coordonându-le. În caz de leziuni ale cerebelului, mersul devine nesigur și asemănător celui al unei persoane care a consumat alcool.

Afectiuni ale urechii

Diagnosticarea corectă a vertijului necesită observarea duratei acestuia. Dacă amețeala durează doar câteva secunde sau minute, aceasta poate fi cauzată de un atac ischemic tranzitoriu, și pacientul ar trebui să fie consultat de un neurolog. Dacă amețeala persistă ore și este însoțită de probleme auditive, ar putea fi vorba de o afecțiune ORL, tratabilă de un specialist otolog. Atacurile severe de amețeală, care persistă și sunt unilaterale, cu dificultăți de auz, greață și vărsături, pot indica o problemă a urechii interne.

Spondiloza cervicală și migrenele

Spondiloza cervicală poate cauza amețeală prin afectarea irigării centrilor de echilibru din creier. Aceasta se poate manifesta în urma mișcărilor capului și gâtului, când arterele cerebrale sunt comprimate temporar. Migrenele, care sunt mai frecvente la persoanele tinere și mai ales la femei, pot fi însoțite de amețeală, care poate apărea înainte, în timpul sau după durerea de cap.

Hipotensiunea ortostatică

Amețeala care apare la ridicarea bruscă din pat este adesea rezultatul unei scăderi bruște a tensiunii arteriale, care reduce fluxul de sânge oxigenat către creier. Acest tip de amețeală, cunoscută sub numele de hipotensiune posturală, durează de obicei doar câteva secunde. Hipotensiunea ortostatică poate fi asociată cu diabetul, polinevrite toxice, traumatisme cervicale și cerebrale, și scăderi extreme ale nivelului de zahăr din sânge sau deshidratare.

Tratamentul amețelii

Tratamentul adecvat al amețelii necesită stabilirea cauzei de bază. Acest lucru poate implica consultarea unor specialiști în ORL, neurologie, medicină internă, endocrinologie, sau alte specialități, după caz. Examinările suplimentare pot exclude afecțiuni digestive care cauzează greață și vărsături. Uneori, pacienții cu vertij de cauză cerebrală pot necesita internare pentru evaluare și tratament. Tratamentul vizează în principal eliminarea simptomelor și poate include medicamente antiemetice, antimigrenoase, antiepileptice și trofice cerebrale.

Când să mergi la medic

Amețelile recurente nu trebuie ignorate, deoarece pot indica afecțiuni grave precum ateroscleroza cerebrală, accidentele vasculare cerebrale, encefalitele de trunchi cerebral, scleroza multiplă, modificări hormonale, sau stres prelungit. Este important să consulți un medic dacă amețelile sunt frecvente, însoțite de febră, dureri de urechi sau cap, sau apar în timpul unui tratament medicamentos. În cazuri de amețeală însoțită de tulburări de vedere, amorțirea feței și membrelor, palpitatii, dureri toracice, dificultăți de respirație sau confuzie mentală, este esențial să soliciti ajutor medical de urgență.