Din cuprinsul articolului
În ultimii ani, terapiile complementare au câștigat tot mai mult teren și au pătruns ușor și în România. Dintre acestea, terapia Neurofeedback modern ILF (de joasă frecvență) și-a dovedit deseori eficiența încă de la prima ședință atât pentru cei care sufereau de stres, anxietate sau depresie, cât și pentru ADHD, tulburări de somn, epilepsie, demență sau performanța de top.
„Într-o lume din ce în ce mai agitată, în care ritmul tuturor este setat pe repede-înainte la muncă, dar și acasă, creierul nu mai ține pasul, iar terapia clasică devine insuficientă pentru cei care suferă de probleme cu stresul sau de disfuncționalități ale creierului. În acest context, specialiștii caută soluții complementare pentru a veni în ajutorul clienților. Terapia Neurofeedback ILF este, în prezent, una dintre cele mai eficiente metode non-invazive folosite de psihoterapeuți”, spune Florentina Alden, cofondator Neurofeedback România.
Fitness pentru creier
Pentru că neurofeedbackul funcționează ca o oglindă pentru creier, acest tip de terapie se bazează pe observarea modului în care funcționează creierul persoanei pentru a o ajuta să își antreneze creierul și să își modifice, în timp, activitatea cerebrală într-un mod benefic, care să amelioreze stresul sau simptomele bolii. Terapia cu neurofeedback este una calitativă și nu cantitativă fapt pentru care durata ședințelor poate varia de la individ la individ (în medie 30-45 minute) și include trei etape:
- Pregătirea, etapă în care terapeutul aplică electrozi pe scalpul persoanei pentru a înregistra activitatea cerebrală.
- Faza de antrenament presupune că utilizatorul va participa activ, primind feedback sub formă de imagini, sunete sau jocuri video.
- Încheierea terapiei prin îndepărtarea electrozilor și participarea la o discuție cu terapeutul despre experiența ședinței.
În general, recomandăm tuturor persoanelor să fie cât mai naturale, această terapie nu presupune niciun efort din partea utilizatorului. El trebuie să se comporte normal și relaxat, iar creierul său va face toată treaba”, spune Catalina Ioana Ciubotărescu, medic psihiatru și terapeut neurofeedback. “Unii pacienți declară că simt o diferență încă de la prima ședință, însă chiar și așa, recomandarea noastră este să fie urmate în jur de 20 de ședințe, deoarece, ca și în cazul unui antrenament fizic, creierul are nevoie să se acomodeze”, completează Dr. Ciubotărescu .
Stresul, anxietatea și depresia sunt printre cele mai întâlnite probleme ale celor care urmează sesiuni de terapie Neurofeedback ILF
Totodată, „terapia Neurofeedback ILF își demonstrează cel mai bine eficiența în cazul persoanelor care suferă de stres sau depresie”, spune Adina Escu, Psihoterapeut și Psiholog Clinician care implementează terapia Neurofeedback ILF. Aceasta adaugă că: „ședințele de neurofeedback ajută la reducerea răspunsului la stres și îmbunătățirea rezilienței, precum și la modificarea tiparelor de activitate cerebrală care sunt asociate cu stările depresive”.
Mituri despre terapia Neurofeedback ILF – la ce să ai grijă?
Deși primii pași în direcția dezvoltării terapiei Neurofeedback au fost făcuți încă din anii ‘60, în România reprezintă încă un concept tânăr, iar sursele de informare nu sunt încă atât de bine dezvoltate.
Ce NU este terapia Neurofeedback ILF:
- Nu este o terapie care „vindecă”, orice tip de terapie duce la ameliorări ale simptomatologiei, însă nu reprezintă tratamente;
- Nu este un înlocuitor pentru alte terapii sau pentru medicație, dacă specialiștii le recomandă, este o terapie complementară
- Nu este o terapie invazivă, nu se intervine sub nicio formă asupra creierului celor care urmează ședințe de neurofeedback.
”Terapia neurofeedback de joasă frecvență este o terapie non-invazivă, care și-a dovedit eficiența pe parcursul a celor aproape 20 de ani de experiență practică, precum și în numeroase studii clinice de actualitate. Această abordare terpeutică a demonstrat o reducere semnificativă a unei game variate de simptome apărute la orice vârstă, inclusiv cele datorate tulburărilor de dezvoltare, precum probleme comportamentale, emoționale, și deficite de atenție la populația tânără.Terapeuții care vor să implementeze această modalitate în practică, vor lucra sub atenta îndrumare a instructorilor, pentru o obține rezultatele clinice dorite.” spune Roxana Sașu, Doctor în Medicină.
Dr. Roxana Sasu este trainer internațional și este primul medic român care a contribuit la activitatea de cercetare pentru dezvoltarea Metodei Othmer, lucrând direct cu cofondatoarea Sue Othmer la Institutul de cercetare EEG din Los Angeles.
Dr. Roxana Sasu oferă supervizare clinicienilor interesați în a-și avansa cunoștințele în practicarea metodei Othmer de Neurofeedback (ILF) pe care a utilizat-o cu succes din 2008 până în prezent pentru diverși pacienți, de la copii cu simptome legate de tulburări de dezvoltare, la probleme de atașament apărute la orice vârstă, anxietate și depresie, adicții și recuperare după atacuri vasculare cerebrale, migrene și deficite funcționale datorate leziunilor cerebrale și pană la simptomatologia complexă apărută în contextul sindromului de stres posttraumatic.
Psihologii, psihoterapeuții și specialiștii din domenii conexe interesați să afle mai multe despre terapia complementară Neurofeedback ILF, să ia parte la sesiuni de networking cu alți specialiști, dar și să intre în dialog cu însuși Dr. Siegfried Othmer, cofondatorul Metodei Othmer, sunt încurajați să participe la Conferința de Neurofeedback Aplicat (ACAN), care se desfășoară în premieră în România pe 7 și 8 iunie. Mai multe informații pot fi regăsite pe https://neurofeedback-romania.ro/acan/ .
