Sursă foto: pixabay
Din cuprinsul articolului
Alzheimer, simptome prevestitoare. Demența este un termen care descrie o varietate de simptome care afectează funcționarea cognitivă a unei persoane. Are tendința de a se agrava în timp, așa că există câteva semne cheie de avertizare timpurie.
Demența apare atunci când celulele nervoase din creier nu mai funcționează. Boala poate afecta capacitatea de a gândi, memoria și raționamentul.
Deși, apare, de obicei, la persoanele în vârstă, nu reprezintă o etapă inevitabilă a îmbătrânirii. Creierul se deteriorează, în mod natural, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, dar această deteriorare apare mai rapid la persoanele cu demență.
Există multe tipuri de demență. Potrivit Institutului Național pentru Îmbătrânire, din SUA, cea mai frecventă este boala Alzheimer. Alte tipuri includ:
Boala Alzheimer este cea mai comună formă de demență. Poate provoca pierderi de memorie, probleme de vorbire și comportament impulsiv.
De obicei, boala Alzheimer se agravează în timp.
Unele semne ale bolii Alzheimer includ:
Aceasta este o formă rară de demență care implică partea frontală și laterală a creierului. Poate provoca schimbări în comportamentul unei persoane, poate afecta abilitățile lingvistice sau ambele.
O persoană cu demență fronto-temporală poate prezenta:
Există 10 semne tipice timpurii de demență. Pentru ca o persoană să primească un diagnostic, trebuie de obicei să experimenteze două sau mai multe dintre aceste simptome, care ar fi suficient de severe pentru a interfera cu viața de zi cu zi.
Aceste semne timpurii ale demenței includ:
Pierderea memoriei este un simptom comun al demenței. O persoană cu demență poate avea dificultăți să-și amintească informațiile pe care le-a învățat recent și se poate baza pe prieteni și familie sau pe alte mijloace pentru a ține evidența lucrurilor.
Majoritatea oamenilor uită lucrurile mai des pe măsură ce îmbătrânesc. Cu toate acestea, de obicei își pot aminti informațiile mai târziu dacă pierderea memoriei este legată de vârstă și nu din cauza demenței.
O persoană cu demență poate avea dificultăți să urmeze un plan. De exemplu, poate avea dificultăți în a urmări o rețetă, în timp ce gătește sau să respecte instrucțiuni, în timpul condusului.
Rezolvarea problemelor poate deveni, de asemenea, mai dificilă, cum ar fi atunci când face socoteli pentru a plăti facturile.
O persoană cu demență poate avea dificultăți în îndeplinirea sarcinilor banale, de zi cu zi. De exemplu, poate avea dificultăți în a schimba setările de la televizor, a face o ceașcă de ceai sau a ajunge într-o locație familiară.
Această dificultate poate aărea acasă sau la serviciu.
Demența poate face dificilă procesarea trecerii timpului. O persoană cu demență, poate, de asemenea, să uite unde e, cum a ajuns acolo și de ce.
Informațiile vizuale pot fi dificile pentru o persoană cu demență. Cititul, aprecierea distanței sau diferențele dintre culori pot deveni dificile.
Cineva care de obicei conduce sau merge cu bicicleta poate începe să găsească aceste activități provocatoare. S-ar putea pierde călătorind în locații familiare.
O persoană cu demență poate întâmpina dificultăți în a se angaja într-o conversație. S-ar putea să uite ce spune sau ce a spus altcineva și ar putea fi dificil să întrețină o conversație.
De asemenea, poate descoperi că are probleme cu ortografia, punctuația și gramatica.
Este posibil ca o persoană cu demență să nu-și amintească unde își lasă obiectele de zi cu zi, cum ar fi telecomanda televizorului, telefonul, portofelul și cheile. Plasarea greșită a bunurilor poate fi frustrantă și o poate determina să-i acuze de furt pe cei din jur.
Poate fi greu pentru cineva cu demență să înțeleagă ce este corect și rezonabil. Acest lucru poate însemna că plătesc prea mult pentru lucruri sau cumpără lucruri de care nu au nevoie.
Unele persoane cu demență acordă, de asemenea, mai puțină atenție igienei personale.
O persoană cu demență poate deveni dezinteresată de socializarea cu alte persoane acasă și la locul de muncă.
Se poate retrage și nu va mai dori să vorbească cu ceilalți sau să fie atentă când ceilalți le vorbesc. În plus, s-ar putea să renunțe la hobby-uri, sporturi sau activități cu alte persoane.
O persoană cu demență poate experimenta schimbări de dispoziție sau schimbări de personalitate. De exemplu, poate deveni irascibilă, depresivă, fricoasă sau anxioasă.
De asemenea, poate deveni mai dezinhibată sau poate acționa inadecvat.
O persoană care prezintă oricare dintre aceste simptome sau le observă la o persoană dragă ar trebui să discute cu un medic.
Potrivit Asociației Alzheimer, este un mit că funcționarea cognitivă se înrăutățește întotdeauna pe măsură ce o persoană îmbătrânește. În timp ce uitarea minoră poate fi o parte normală a procesului de îmbătrânire, dacă simptomele încep să afecteze viața de zi cu zi a unei persoane, acestea pot fi grave. Semnele de declin cognitiv pot semnala demența sau o altă boală pentru care medicii pot oferi sprijin.
Deși nu există încă un remediu pentru demență, tratamentul poate ajuta la încetinirea progresiei bolii și la ameliorarea simptomelor. Acest lucru poate îmbunătăți calitatea vieții unei persoane.
Cancerele denumite în mod colectiv cancere ale capului și gâtului se dezvoltă de regulă în…
În conformitate cu US National Library of Medicine, Medline Plus, demența este o afecțiune care…
Gala Performerilor în Sănătate este unul dintre evenimentele de amploare pe care revista Capital le…
Înconjurată de mister și teamă, vrăjitoria sau magia neagră a fascinat și a îngrozit culturi…
De data aceasta, meteorologii ANM au avut dreptate și, efectiv, de miercuri seara condițiile meteorologice…
Astrologii nu au vești bune pentru noi, cel puțin în ceea ce privește următoarele zece…