Din cuprinsul articolului
Aliment de sezon. Vinetele sunt o sursă importantă de vitamine și minerale pentru organismul uman. Conțin 93% apă, fibre, mangan, molibden, potasiu, acid folic, vitamina K, cupru, vitamina B6, triptofan, vitamina C; magneziu, vitamina B3.
În afară de faptul că au în compoziție vitamine și minerale esențiale organismului uman, vinetele mai conțin și fitonutrienți importanți cu efect antioxidant. Printre aceștia se numără compușii fenolici, precum acidul clorogenic și cafeic sau flavonoizii, precum nasuninul.
Vinetele scad nivelul colesterolului
Vinetele ajută la menținerea sănătății cardiovasculare. În cadrul unui studiu de specialitate, când cobaii au consumat suc de vinete, au apărut efecte imediate — nivelul colesterolului, inclusiv al celui din pereții arteriali, a scăzut semnificativ, iar vasele de sânge s-au relaxat, permițând fluxului sanguin să circule mai bine.
Aceste efecte pozitive se datorează fitonutrienților furnizați de vinete. Cercetătorii americani de la Serviciul de Cercetare în Agricultură au descoperit ca acidul clorogenic este cel mai puternic antioxidant din vinete, având o capacitate superioară de a combate acțiunea oxidativă a radicalilor liberi asupra celulelor, dar și de a reduce nivelul colesterolului rău LDL în sânge. Tot acidul clorogenic este și antimutagen (împiedică celulele sănătoase să sufere mutații și să devină cancerigene) și antiviral.
Magneziul și vitamina B ajută la combaterea stresului și conferă o stare psihică mai bună. O cură cu vinete ne scapă de insomnii și de stările de nervozitate.
Ajută la slăbit
Consumul de vinete contribuie la energizarea organismului. Totodată, vitaminele A și C sunt cele care ajută la întărirea sistemului imunitar și, implicit, luptă și el împotriva radicalilor liberi.
Prin conținutul mare de apă și fibre, vinetele conferă sațietate și reduc setea, proprietăți pentru care sunt recomandate a fi consumate mai ales în zilele toride. Având un conținut mic de calorii sunt recomandate și în pierderea kilogramelor în plus și la reglarea tranzitului gastrointestinal. Sucul obținut din vânătă este eficient în curățarea ficatului și a pancreasului.
Sunt un bun diuretic și un bun antiinflamator, fiind indicat celor care au probleme digestive și pentru prevenirea inflamațiilor și a bolilor cronice. Cercetătorii au descoperit că vinetele conțin cantități importante de fitochimicale numite antocianine, un tip de antioxidanți care protejează organismul împotriva cancerului, îmbătrânirii premature, inflamațiilor și bolilor neurologice.
Conțin vitamine B și antioxidanți
Diabeticii se pot bucura de gustul minunat al acestei legume, care conține numai 4 grame de zahăr la o cantitate de 100 de grame. În plus, sunt bogate în carbohidrați solubili și fibre care ajută la ținerea sub control a diabetului zaharat de tip 2.
Vinetele furnizează o bună parte din constituenții complexului de vitamine B, precum acidul pantotenic (vitamina B5), piridoxina (vitamina B6), tiamina (vitamina B1) și niacina (vitamina B3). Organismul are nevoie de acești nutrienți din surse externe, pentru metabolizarea eficientă a grăsimilor, proteinelor și a carbohidraților.
Vinetele conțin și antioxidanți care protejează organismul împotriva radicalilor liberi și previn distrugerea membranelor celulelor, apariția cancerului, dar și a artritei reumatoide.
Nasuninul este un compus antioxidant care se regăsește în coaja vinetelor, având rolul de a preveni creșterea vaselor noi de sânge și a cantității de sânge în organism, atunci când o tumoră canceroasă încearcă să stimuleze acest proces pentru a se dezvolta.
Fenomenul poartă numele de angiogeneză, iar nasuninul este un compus antiangiogenic și un chelator al fierului, fapt pentru care este recomandat consumul de vinete de către femeile aflate la menopauză. De aceea, deși coaja are un gust amărui, uneori mai accentuat, este recomandat să nu curățăm vinetele când le preparăm. Vinetele ocupă locul 2 după varză în prevenirea cancerului.
Frunzele vinetelor sunt folosite pentru: calmarea arsurilor de soare, abceselor și hemoroizilor. Ele se strivesc ușor și se aplică local având proprietăți antiinflamatorii și calmante.
Aveți grijă cum le preparați
”Dincolo de calitatile ei nutritive (apa, fibre, minerale si vitamine din grupul B ), vânăta are o proprietate aparte: absoarbe grăsimea ca un burete. Si mai e un amănunt de care trebuie ținut cont: vinetele nu pot fi consumate crude! Tratamentul termic are rolul nu numai de a le schimba consistența, dar neutralizează si solanina, o substanță toxică ce poate da indigestie,” explică dr. Mihaela Bilic.
Medicul nutriționist recomandă și câteva modalități sănătoase și dietetice prin care putem prepara vinetele. Se gătesc, fie coapte direct in flacără sau pe plită/grătar, fie băgate la cuptor, fie ca ingredient in nenumărate preparate culinare: tocăniță, zacuscă, ghiveci, lasagnia, musaca, sau umplute cu orez, ciuperci, carne etc.
”Un lucru trebuie subliniat: 100g vinete au sub 30 cal, iar o lingură de ulei 100cal (indiferent de ulei). Deci cum facem să nu transformăm o banală salată de vinete într-o maioneză? Pentru ca asta devine atunci cand încorporăm în ea jumatate de sticlă de ulei,” adaugă nutriționistul.
Iată câteva idei practice si dietetice oferite de dr. Bilic:
- în loc de ulei, frecați vinetele coapte cu 2 lingurițe de pastă de susan (tahina)- au mai puține calorii decât 2 linguri de ulei si avantajul ca albesc vinetele, le elimină iuțeala, le leagă și le sporesc;
- în cazul vinetelor gătite, opărițile în prealabil 2 min in apa cu sare si apoi puneți-le la scurs pe un șervețel- nu vor mai absorbi ulei, același efect poate fi obținut si punând sare pe feliile de vânătă, asteptati 15-20 min si ulterior le puteți găti;
- folosiți un spray pentru ulei cu care sa pulverizați doar un strop de grasime; preferați gatitul la cuptor, in felul asta nu riscați ca preparatul sa se ardă;
- puneți sos de rosii sau bulion in orice mâncare, e mai gustos si mai dietetic decât uleiul;
- sterilizați borcanele de zacuscă prin fierbere la abur sau in cuptorul fierbinte, in felul asta se pot păstra in siguranță chiar daca ati redus cantitatea de ulei din rețetă la jumătate, plus ca va fi mai ușor de digerat fară atâta prăjeală;
- pentru vegetarieni: daca vreți vinete albe la culoare și dulci la gust, se poate si fară gălbenuș de ou, puneți in salata de vinete jumătate de dovlecel fiert – are avantajul de a lega compoziția fără să mai fie nevoie nici de mult ulei, nici de amestecat timp îndelungat.
Contraindicații în consumul de vinete
Vinetele conțin o cantitate mica de nicotină. Din cauza conținutului ridicat de alcaloizi, substanțe care pot avea potențial alergen sau chiar pot duce la intoxicații, consumul de vinete este contraindicat persoanelor care suferă de gută, artrită, osteoporoză și alte boli inflamatorii. Pentru consum se aleg vinetele ajunse la maturitate, întrucât vinetele tinere au potențial toxic mai mare, conțin mai multă solanină. Din cauza conținutului de solanină, consumul trebuie să fie moderat în cazul copiilor.
