Alimentele care conțin plastic. Dr. Radu Țincu: „favorizează inflamația vaselor de sânge și apariția cheagurilor de sânge””

Plasticul s-a infiltrat aproape în fiecare colț al Pământului, deoarece cercetătorii au descoperit plastic în locuri atât de îndepărtate, precum zăpada arctică, până în deșerturi îndepărtate. Microplasticele, un tip de plastic mai mic de 5 mm, sunt deosebit de răspândite. Se formează prin descompunerea plasticului în particule minuscule care ajung în ocean, aer și sol.

Cercetătorii au descoperit că microplasticele dăunează celulelor umane, scad sănătatea reproductivă și perturbă sistemul endocrin. Microplasticele acționează, de asemenea, ca un vas pentru ca substanțele dăunătoare să pătrundă în organism, deoarece pot absorbi substanțe chimice legate de cancere și de sistemul imunitar slăbit.

Ubicuitatea contaminării cu microplastice le permite să intre cu ușurință în corpul uman. Microplasticele sunt în aerul pe care îl respirăm, adică de fiecare dată când respirați, inhalați plastic și aditivi. Nici măcar nu suntem feriți prin hainele pe care le purtăm. Cercetările au confirmat că micro- și nanoplasticele pot fi absorbite în corpul uman prin bariera pielii, 60% din toate materialele realizate în îmbrăcăminte fiind din plastic. Ca urmare, interacțiunile noastre zilnice cu țesăturile sintetice contribuie, fără să știm, la prezența tot mai mare a particulelor de plastic în propriul nostru corp.

Microplasticele se regăsesc și în alimente. Deversarea industrială de substanțe polifluoroalchilice (PFAS) în ape contaminează nămolul folosit pentru fertilizarea culturilor. Microplasticele intră în corp și prin ambalajele de plastic care se găsesc pe aproape tot ce se află în magazinul alimentar. Aproape tot ce mănânci sau bei va conține microplastice, dar unele alimente sunt mai contaminate decât altele.

Radu Țincu: peștele și fructele de mare conțin microplastic

Întrebat despre acest studiu care a produs îngrijorare în toată lumea, Radu Ţincu, medic de Terapie Intensivă şi Toxicologie la Spitalul Floreasca, a spus:

„Da, există un top și nu e făcut de mine, făcut de cercetători internaționali. Într-adevăr, s-a demonstrat că peștele și fructele de mare conțin microplastic, pentru că noi aruncăm în apele mărilor și oceanelor aceste particule. Dacă acum câțiva ani de zile vorbeam de micro-plastic, acum putem vorbi de nano-plastic.

Radu Țincu: microplasticele favorizează inflamația vaselor de sânge și apariția cheagurilor de sânge

Nano particulele de plastic sunt particule atât de mici încât au fost identificate în sângele subiecților umani, lucru care ne pune pe gânduri pentru că nu știm cu exactitate care vor fi efectele acestor nano particule de plastic. Se pare că ele favorizează inflamația vaselor de sânge și apariția cheagurilor de sânge, cu riscul de apariție a accidentelor vasculare cerebrale.

Și ceea ce este mai important de spus este că plasticul în sine este un disrupter endocrin, adică se comportă ca o substanță care poate mima hormoni, ceea ce va duce la apariția unor tulburări în dezvoltarea copiilor și adolescenților, cu o menstruație precoce, cu pubertate precoce, iar la persoanele adulte poate să determine și să favorizeze apariția unor forme de cancer, în special cancer de sân, cancer de colul de risc sau cancer de prostată”, a spus dr. Radu Ţincu la Antena 3 CNN.

Radu Țincu: Faptul că în România a început recircularea plasticului este un pas

Astfel, medicul trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că ar trebui să creștem gradul de conștientizare și să încurajăm comportamente care pot duce la reducerea expunerii la particule de plastic.

„În primul rând ar trebui să existe anumite reglementări. Individual e foarte dificil. Ar trebui să încercăm să reducem cât mai mult utilizarea plasticului în alimentația noastră, adică utilizarea tuturor acelor obiecte de depozitare din plastic, să le evităm pentru că ele vor duce la eliberarea unor particule de plastic.

„De asemenea, va trebui la un moment dat să se stabilească cum pentru pesticide există norme acceptate de expunere a mediului înconjurător, așa va trebuie să fie și pentru plastic.

Faptul că în România a început recirculare a plasticului și vedem că au apărut acele aparate pentru recirculare reprezintă un prim pas și este extrem de important să nu mai aruncăm PET-urile în mediu pentru că durează aproximativ 100 de ani ca acestea să fie degradate și să le ducem la aceste centre de reciclare”, a mai spus dr. Radu Ţincu.