Din cuprinsul articolului
Menținerea colesterolului în parametri normali ne ajută să prevenim apariția prematură a bolilor cardiovasculare și depinde într-o măsură foarte mare și de stilul nostru de viață.
Specialiştii spun că, dacă avem o alimentație echilibrată, facem zilnic cel puțin 30 de minute de mișcare moderată, renunțăm la fumat și limităm consumul de sare și de zahăr, toate aceste alegeri ne pot ajuta să creștem colesterolul bun și să ne păstrăm tonusul fizic și psihic.
Pentru că nu dă simptome neplăcute şi semne clinice evidente, se recomandă verificarea periodică a nivelului de colesterol în special în cazul persoanelor cu risc crescut.
Colesterolul este o substanță care ajută la buna funcționare a organismului, atunci când se încadrează în limite optime. În general, 75% din colesterol este produs de ficat, iar restul de 25% provine din aportul alimentar. HDL-colesterolul sau „colesterol bun” transportă colesterolul din diverse părți ale organismului înapoi la ficat, care îl metabolizează și îl înlătură din organism, vasele de sânge fiind protejate de eventualele depuneri de grăsime.
LDL-colesterolul sau „colesterol rău” este implicat în transportul colesterolului către țesuturi. Medicii atrag atenţia că, dacă este prezent în exces în organism, acesta se depune pe vasele de sânge și duce la formarea unor plăci de aterom, din cauza cărora arterele se îngustează și își pierd elasticitatea, circulația sângelui fiind îngreunată. În timp, acest proces duce la apariția unor boli cardiovasculare, precum infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral.
Hipercolesterolemia familială, piatra din bagajul genetic
Există și situații în care, în ciuda eforturilor noastre, colesterolul poate avea în continuare valori foarte ridicate. Acest fapt poate indica existența unei afecțiuni denumită hipercolesterolemie familială, o boală genetică transmisă ereditar.
Defectul genetic face ca organismul să nu poată elimina colesterolul din sânge, ceea ce duce la creșterea alarmantă a LDL-colesterolului și, în timp, poate bloca funcționarea arterelor inimii sau ale creierului, provocând infarctul de miocrad sau accidente vasculare cerebrale la vârste foarte tinere, de 30-40 de ani. În cazul persoanelor care moștenesc această afecțiune, colesterolul total poate atinge valori mai mari de 300 mg/dl la adulți și de peste 250 mg/dl la copii.
Fiind o afecțiune ereditară, dacă unul dintre părinți este afectat, copiii au probabilitatea de 50% de a moșteni boala. Cu toate că apariția hipercolesterolemiei familiale nu poate fi controlată, este foarte important ca ea să fie depistată la timp.
Dr Oz: fără grăsimi saturate în alimentaţie!
Medicii recomandată intercalarea meselor copioase și a consumului de alimente de natură animală cu mese bazate pe alimente ușoare, cum ar fi salatele.
În plus, este necesară limitarea consumului de grăsimi și băuturi răcoritoare dulci, creșterea consumului de fructe și legume proaspete și alegerea unor alimente care conțin grăsimi bune, cum ar fi uleiurile vegetale și marine, nucile și semințele.
Celebrul medic chirurg de peste ocean dr. Mehemeth Oz avertizează că şi persoanele slabe pot avea un nivel ridicat al colesterolului, chiar dacă, de cele mai multe ori, tendinţa generală este de a asocia colesterolul cu grăsimea corporală.
De aceea, este inutilă eliminarea tuturor grăsimilor din alimentaţie, din dorinţa de a avea un nivel scăzut de colesterol.
În schimb, pentru a ţtine colesterolul sub control este indicat să eliminăm din alimentaţie grăsimile saturate, cum sunt prăjelile, maionezele, produsele de patiserie, mezelurile şi carnea grasă. Aceste alimente cresc nivelul de colesterol „rau” şi, în timp, pot provoca blocarea arterelor.
Totodată, dr Oz a realizat un ghid nutriţional şi recomandă alimentele bogate în fibre, care conţin nutrienţi esenţiali pentru curăţarea organismului de colesterol. Explicaţia? Fibrele solubile îşi măresc volumul în stomac şi, în contact cu apa, formează un „gel” ce împiedică acizii biliari să agreseze ficatul.
Cele mai bune alimente anti-colesterol
Beneficiile usturoiul sunt cunoscute încă din timpuri străvechi, fiind considerat o plantă medicinală încă din antichitate. Bogat în fitonutrienţii seleniu, zinc, mangan și vitaminele A şi C, usturoiul întărește sistemul imunitar, împiedică formarea cheagurilor de sânge, favorizând circulația, și joacă un rol activ în combaterea colesterolului LDL. Pentru a beneficia 100% de proprietățile medicinale ale usturoiului, acesta trebuie consumat crud.
Mere
Fibrele, cele solubile în mod deosebit, au demonstrat o eficiență deosebit de mare în lupta cu colesterolul “rău”. Potrivit specialiștilor, 15 grame de fibre solubile consumate zilnic pot determina scăderea nivelului colesterolului cu până la 10%.
Printre fibrele solubile care au acest efect se numără pectina, o substanță prezentă în măr care scade colesterolul “rău” și ajută procesul de digestie. Consumul zilnic de mere poate ține sub control nivelul colesterolului, afirmă experţii în nutriție.
Avocado
Acest fruct conţine grăsimi bune care măresc colesterolul bun, protejând arterele de efectul colesterolului rău. Nutriţioniştii spun că o substanţă din avocado (beta-sitosterol) reduce cantitatea de colesterol absorbită din alimentaţie.
Ulei de măsline
Specialiştii recomandă înlocuirea untului din alimentaţie cu uleiul de măsline.
Cereale integrale
Acest tip de produse scad nivelul LDL, fiind bogate în vitamine, minerale, antioxidanţi şi fibre.
Năut
Asemănător cu fasolea, poate fi folosit pentru salate, tocăniţe, deserturi vegane şi pentru a face celebra pastă numită hummus.
Sardine şi somon
Aceste tipuri de peşte conţin acizi graşi omega-3 care împiedică depunerea colesterolului pe artere şi asigură creşterea nivelului de colesterol bun.
Seminţe, alune, migdale şi nuci
Aceste alimente scad nivelul colesterolului şi al trigliceridelor, fiind sărace în grăsimi saturate şi omega 6, însă bogate în polifenoli, o combinaţie benefică pentru reducerea inflamaţiei.
Ciocolată neagră
Consumul de ciocolată îmbunătăţeşte nivelul HDL şi al trigliceridelor şi scade nivelul LDL.