Reducerea cu 25% a mortalității provocată de bolile cronice netransmisibile se poate face printr-o alimentație sănătoasă, prin reducerea consumului de sare și alcool, prin renunțarea la fumat și combatarea sedentarismului, a declarat vineri la cea de a IV-a ediție a Congresului național „Bolile cronice netransmisibile” prof. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române.
„Suntem unica țară din această zonă care nu are o lege antifumat. Pasul următor este reducerea abuzului de alcool și a sedentarismului. La ora actuală sedentarismul se consideră că este mai periculos decât obezitatea. Sunt date de ultimă oră rezultate din studiile făcute. S-au făcut sinteze epidemiologice, sedentarismul ce înseamnă? Că stă mult la televizor, că stă mult pe scaun, că stau mult întinși. IT-iștii stau 8-10 ore nemișcați. Degeaba se duc la sală o jumătate de oră dacă după aceea vin acasă și zac în continuare. Cel mai important factor, alimentația. Alimentația nesănătoasă aduce 14 milioane de morți în lume. Alimentația nesănătoasă înseamnă abuz de calorii globale, abuz de grăsimi saturate, grăsimi rezultate din procesarea cărnii, bogate în zahăr sau sare”, a explicat Hâncu.
Potrivit acestuia, aplicarea tuturor acestor măsuri trebuie să înceapă încă din perioada preșcolară și trebuie să aibă doi poli: școala și familia.
„Greutatea este un excelent parametru al stării de sănătate, dar și al caloriilor pe care le mâncăm. Este fatal să avem 2.000 de calorii pe zi exclusiv din dulciuri. Trebuie să respectăm: cam jumătate sunt hidrați de carbon, 15-20% proteine și grăsimi. Jumătate trebuie să fie de origine animală, o parte de origine vegetală. O alimentație sănătoasă se învață”, a spus Hâncu.
Referindu-se la combinația de alimente, Hâncu a spus că acesta este un mit care nu are nicio bază solidă.
„Din păcate, s-a declanșat o isterie legată de această combinație. În România se mănâncă carne cu cartofi de 200 de ani și se vor mai mânca încă 200 de ani. Nu aceasta este problema, nici e-urile nu sunt cea mai importantă problemă și nici combinația dintre alimente. Trebuie să fim raționali, să știm ce mâncăm, să ne potrivim caloriile la necesarul nostru. Să ne uităm la piramida alimentară și să spun: avem nevoie de multe porții de cereale de fructe și legume, avem nevoie de ouă, brânzeturi și chiar sus de tot în vârful piramidei se găsesc dulciurile foarte concentrate, grăsimile și uleiurile. Să nu credeți cumva că pe plan caloric uleiul este mai sănătos decât untul”, a mai susținut Nicolae Hâncu.
La rândul său, academicianul Maya Simionescu a susținut că există „un fel de alertă la scară planetară”, iar această categorie de boli cronice netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, cancerul, bolile de plămâni, diabetul, au devenit „epidemii”.
„OMS trage semnale de alarmă și dă indicații guvernelor și medicilor să facă ceva ca acest fenomen care este previzionat să se întâmple măcar să se încetinească. Reducând factorii de risc, crescând cercetarea în domeniu, să se reducă cu 25% până în 2025. Mare nevoie este să educăm corpul medical care mai departe să educe pacienții. Este o acumulare de factori de risc, o acumulare a condițiilor nu foarte sănătoase. În Europa de Veste mortalitatea prin boli cardiovasculare a ajuns la aproximativ 45%, iar la noi în țările din Europa de Este mortalitatea este de 65%” a spus Maya Simionescu.
Conform ultimului raport al OMS, aproximativ 38 de milioane de oameni mor anual la nivel mondial înainte de 70 de ani din aceste cauze.
