Din cuprinsul articolului
În ultimele decenii, sindromul alpha-gal, o afecțiune alergică rară, dar potențial periculoasă, a devenit o preocupare tot mai mare pentru cercetători și medici din întreaga lume. Până de curând, oamenii de știință considerau că acest sindrom era transmis exclusiv de o singură specie de căpușă din Statele Unite, căpușa singuratică (Amblyomma americanum). Însă, rapoartele recente sugerează că și alte specii, cum ar fi căpușa cu picioare negre (Ixodes scapularis), mai frecvent întâlnită, pot juca un rol crucial în răspândirea acestei boli, expunând astfel o mare parte din populația Statelor Unite la risc.
Ce este sindromul Alpha-Gal?
Sindromul alpha-gal este o alergie la un tip de zahăr numit galactoză-α-1,3-galactoză, sau „alpha-gal”, care se găsește în carne de mamifer. Această alergie poate fi declanșată de mușcăturile de căpușe care transmit antigenele alpha-gal în organismul uman. Ceea ce face sindromul alpha-gal cu adevărat periculos este faptul că persoanele afectate pot dezvolta reacții alergice severe nu doar la carne roșie (cum ar fi vită, porc sau miel), dar și la produse derivate din țesuturi de mamifere, inclusiv unele medicamente, produse cosmetice sau tratamente medicale.
Un alt aspect îngrijorător al sindromului alpha-gal este că persoanele care dezvoltă această alergie pot avea reacții foarte diferite în funcție de cantitatea de alpha-gal pe care o consumă. Aceste reacții pot varia de la urticarie și dificultăți respiratorii până la șoc anafilactic, care poate fi fatal în lipsa tratamentului rapid cu epinefrină.
Cum se dezvoltă Sindromul Alpha-Gal?
Sindromul alpha-gal apare atunci când sistemul imunitar al unei persoane reacționează exagerat la galactoză-α-1,3-galactoză, un zahăr prezent în carnea de mamifer. Mușcăturile de căpușă sunt principalele cauze ale acestei alergii, iar cercetările sugerează că căpușele transmit antigenele alpha-gal în salivă în timpul hrănirii. Odată ce aceste antigene sunt introduse în sângele uman, sistemul imunitar poate începe să le recunoască ca pe o amenințare și să dezvolte o reacție alergică.
Deși mecanismul exact prin care căpușele transmit alpha-gal nu este pe deplin înțeles, cercetările sugerează că acestea nu preiau antigenele de la animale, ci le produc ei înșiși. În momentul în care o căpușă mușcă o persoană, aceasta poate transfera antigenele în organismul uman, iar sistemul imunitar poate răspunde prin producerea de anticorpi IgE specifici alpha-gal, ceea ce va duce la apariția simptomelor alergice atunci când persoana afectată consumă carne roșie sau produse derivate din mamifere.
Ce specii de căpușe sunt implicate?
Până recent, cercetările sugereau că doar căpușa singuratică (Amblyomma americanum), o specie care trăiește în principal în sudul și estul Statelor Unite, era responsabilă pentru transmiterea sindromului alpha-gal. Însă, în urma unor cazuri recente și al rapoartelor din diverse studii, s-a descoperit că și căpușele cu picioare negre (Ixodes), care sunt mult mai răspândite în Statele Unite, pot fi implicate în acest sindrom.
Căpușa cu picioare negre, cunoscută și sub numele de căpușa cerbului (Ixodes scapularis), este prezentă în jumătatea estică a Statelor Unite, în timp ce căpușa cu picioare negre de vest (Ixodes pacificus) trăiește pe Coasta de Vest. Această descoperire este îngrijorătoare, având în vedere că aceste specii de căpușe sunt mult mai comune și, prin urmare, expun mult mai mulți oameni la riscul de a dezvolta sindromul alpha-gal, notează Live Science.
Noi studii și descoperiri
Un studiu recent publicat în revista Emerging Infectious Diseases a descris cazul unei femei din Maine, în vârstă de 45 de ani, care a dezvoltat sindromul alpha-gal după o mușcătură de căpușă cu picioare negre (Ixodes scapularis). Femeia a raportat inițial inflamație și mâncărimi la locul mușcăturii, urmate de dureri abdominale și stare de rău după ce a consumat carne de iepure. Simptomele au persistat și s-au înrăutățit după consumul de carne roșie, iar analizele de sânge au confirmat alergia severă la alpha-gal. După un tratament de 10 luni, femeia nu a mai avut simptome, dar acest caz subliniază riscurile semnificative pe care le prezintă sindromul alpha-gal.
De asemenea, un alt caz a fost raportat de un biolog în vârstă de 61 de ani din Washington, care a dezvoltat o reacție alergică severă după ce a fost mușcat de căpușa cu picioare negre de vest (Ixodes pacificus). Acest caz a fost semnalat la aproximativ 29 de zile după mușcătura căpușei și a necesitat administrarea urgentă de epinefrină pentru a preveni o reacție anafilactică.
Aceste rapoarte sugerează că, în ciuda faptului că majoritatea cazurilor de sindrom alpha-gal sunt asociate cu căpușele singuratice, există și dovezi tot mai clare că și alte specii de căpușe pot contribui la apariția acestui sindrom.
Prevenirea mușcăturilor de căpușă rămâne cea mai bună metodă de protecție împotriva sindromului alpha-gal și a altor boli transmise de căpușe, cum ar fi boala Lyme sau virusul Powassan. Măsurile de prevenire includ purtarea de haine de protecție (cum ar fi pantaloni lungi și cămăși cu mâneci lungi), utilizarea de repelente pentru insecte care conțin DEET, și verificarea atentă a pielii după ce petreci timp în zone unde există risc de mușcături de căpușe.
De asemenea, este recomandat să îndepărtezi orice căpușă cât mai repede posibil, folosind pensete fine, pentru a reduce riscul de a dezvolta sindromul alpha-gal sau alte boli transmise de căpușe.
