Din cuprinsul articolului
Alegerile din Germania au consemnat ieșirea din Bundestag a liberalilor și, se pare, și a populiștilor de stânga de la BSW, care deja au anunțat că vor contesta rezultatul alegerilor. Astfel, mai mult ca sigur, alianța de la guvernare va fi con dusă de domnul Merz, partidul acestuia obținut sub 30%, el a ratat, totuși, țelul pe care și-l stabilise, de a lua 30 sau peste 30%.
Alegerile din Germania – configurația Bundestagului
Merz este un om cu un stil complet diferit de guvernare, un contramodel față de actualul cancelar Olaf Scholz, asta este sigur. Pe lângă problemele interne pe care le va avea de rezolvat, cele mai importante se crede că vor fi cele de natură externă, dar el cu certitudine va fi măsurat și în funcție de abilitatea cu care va reuși să oprească ascensiunea formațiunilor populiste, pentru că, ne place sau nu, câștigătorul sau unul dintre marii câștigători ai alegerilor sunt cei de la Alternativa pentru Germania, care în trei ani și-au dublat cota de popularitate.
Un alt aspect de semnalat, în urma alegerilor din Germania, este intrarea partidului de extremă stângă, Die Linke, în Bundestag. Despre ei se discuta în urmă cu nu foarte multe luni despre posibilitatea de a nu mai accede în Bundestag, iar acum au ajuns la 9 sau 10%, în principal datorită prezenței și strategiei de comunicare pe TikTok, dacă ne sună cunoscut.
Pe TikTok au un succes foarte puternic și ei și AfD-ul, de altfel. Dar la AfD, care a acoperit o plajă mult mai amplă de subiecte și care e de ceva ani reprezentat în Bundestag, lor le-a fost mai ușor să-și impună narațiunile, mai ales că am avut loc atacuri teroriste, am avut loc o serie de probleme economice, care le-au venit mănușă.
Sunt 630 de mandate în Bundestag, CDU, adică, creștin-democrații au 208, conform rezultatelor preliminare, probabil căvor fi mici corecturi după rezultatele finale și mai ales după redistribuiri, AfD are 152, social-democrații lui Olaf Scholz 120 de mandate, verzii – 85, Die Linke are 64 de mandate.
Cel mai probabil se va constitui o coaliție având ca nou cancelar pe Fridrich Merz, coalitie formată din creștin-democrații cu social-democrații, care ar avea o majoritate foarte fragilă.
Va fi probabil și de invitarea verzilor. Acestia s-au aflat la guvernare alături de Scholz și au blocat cam tot ce era de blocat în materie de politică de migrație, exasperând foarte mulți observatori, care au spus ‘câtă vreme noi închidem ochii la problemele acute ale societății, bineînțeles că vor crește extremele, fie ele de dreapta sau de stânga’, dar nici la capitolul economie nu au foarte multe lucruri în comun cu conservatorii de centru.
Alegerile din Germania – reforme urgente economice și concentrarea pe arhitectura de securitate europeana, priorități ale noului Cancelar
Alegerile din Germania arată că germanilor le-a ajuns cuțitul la os, iar primele mesaje ale domnului Merz în această direcție sunt promițătoare, pentru că a vorbit despre reforme economice, despre un rol mai pregnant al Germaniei în arhitectura de securitate europeană, despre modernizarea Bundeswehr, unde, sigur, este și o chestiune de bani – să vedem de unde vor fi luați acești bani, dacă se va accepta slăbirea frânei datoriei. Este o prevedere constituțională foarte controversată care ar putea fi modificată.
Ce va face noul cancelar Merz în materie de politică externă? Iulian Chifu este de părere că:
”In materie de politică externă, și ca relație față de Statele Unite și ca postură în Europa, avem nu numai declarații din perioada campaniei ale viitorului cancelar Merz, ci avem și elemente care au apărut chiar după anunțarea victoriei. Este vorba despre o Europă puternică, o Germanie puternică, care trebuie să fie serioasă, să-și reconstruiască forțele armate și capacitatea de apărare europeană. Și, pe partea cealaltă, se vorbește despre o independență față de America, nu în sensul că Merz n-ar fi la fel de euroatlantist cum a fost întotdeauna, și el, și CDU/CSU, ci pentru faptul că trebuie să planifice inclusiv pentru o retragere a americanilor din Europa sau a celei mai mari părți din cele 35.000 de trupe care se află astăzi în Germania și care asigură și ele securitatea Germaniei. Cam asta ar fi, să zicem, linia mare, strategică. Și Merz și, cu atât mai mult, Pistorius, (actualul ministru al aparării), sunt plasați în postura în care sprijinul pentru Ucraina este indiscutabil, în care preocuparea principală este cea a taxelor anunțate de către Donald Trump și administrația americană și a modului în care și Germania și Uniunea Europeană se vor raporta la aceste noi taxe, sau suprataxe, sau formule de contrabalansare, care e posibil să vină, după ideea premierului Donald Tusk în Polonia, prin suprataxarea serviciilor, acolo unde partea americană este cea dominantă în schimburile bilaterale, ca și răspuns la această taxare a diferențelor la nivelul schimburilor de produse.
Se pune tot mai puternic problema unei noi configurări a NATO, o diminuare a dependenței Europei față de forțele armate americane. Trăsătura importantă este o Europă și o Germanie înarmată, capabilă, independentă de forțele americane și cu o planificare care să dea posibilitatea funcționării și apărării și fără sau în condițiile unei eventuale retrageri americane inopinate din Europa. S-a pus problema inclusiv de a căuta soluții pentru a găsi o formulă de umbrelă nucleară europeană pentru Europa în condițiile în care Germania nu deține arma nucleară.
