ALARMANT! Plasticul a ajuns și în nori. Cum poate fi afectată vremea?

Un nou studiu alarmant sugerează că microplasticele din aer pot afecta vremea și clima prin producerea de nori.

Norii se formează atunci când vaporii de apă – un gaz invizibil în atmosferă – se lipesc de particule mici care plutesc, cum ar fi praful, și se transformă în picături de apă lichidă sau cristale de gheață.

Într-un studiu publicat recent, cercetătorii arată că particulele de microplastice pot avea aceleași efecte, producând cristale de gheață la temperaturi cu 5 până la 10 grade Celsius mai ridicate decât picăturile fără microplastice, relatează Live Science.

Norii din atmosferă pot fi formați din picături de apă lichidă, particule de gheață sau un amestec al celor două. În norii din atmosfera medie și superioară, unde temperaturile sunt cuprinse între 0 și minus 38 C, cristalele de gheață se formează în mod normal în jurul particulelor de praf mineral din solurile uscate sau al particulelor biologice, precum polenul sau bacteriile.

Microplasticele au o lățime mai mică de 5 milimetri – aproximativ dimensiunea unei gume de șters pentru creion. Unele sunt microscopice. Oamenii de știință le-au găsit în adâncurile mărilor din Antarctica, pe vârful muntelui Everest și în zăpada proaspătă din Antarctica. Deoarece aceste fragmente sunt atât de mici, ele pot fi ușor transportate în aer.

Gheața din nori are efecte importante asupra vremii și climei, deoarece majoritatea precipitațiilor încep de obicei ca particule de gheață.

sursa foto: techlifetoday.nait.caDacă microplasticele cresc prezența particulelor de gheață în nori în comparație cu picăturile de apă lichidă, acest raport schimbător ar putea modifica efectul norilor asupra echilibrului energetic al Pământului.

Ce arată studiul efectuat de cercetători

Pentru a vedea dacă fragmentele de microplastic pot servi drept nuclee pentru picăturile de apă, cercetătorii au folosit patru dintre cele mai răspândite tipuri de plastic din atmosferă: polietilenă de joasă densitate, polipropilenă, clorură de polivinil și polietilen tereftalat. Fiecare a fost testat atât în stare pură, cât și după expunerea la lumină ultravioletă, ozon și acizi. Toate acestea sunt prezente în atmosferă și ar putea afecta compoziția microplasticelor.

Aceștia au suspendat microplasticele în picături mici de apă și au răcit încet picăturile pentru a observa când au înghețat. De asemenea, au analizat suprafețele fragmentelor de plastic pentru a determina structura lor moleculară, deoarece nuclearea gheții ar putea depinde de chimia suprafeței microplasticelor.

Pentru cele mai multe dintre materialele plastice studiate, 50% dintre picături au înghețat în momentul în care s-au răcit la minus 22 C. Aceste rezultate sunt paralele cu cele ale unui alt studiu recent realizat de oamenii de știință canadieni, care au constatat, de asemenea, că unele tipuri de microplastice nucleează gheața la temperaturi mai ridicate decât picăturile fără microplastice, potrivit sursei citate de antena3.ro.

Impactul microplasticelor asupra vremii

Pentru a înțelege modul în care microplasticele afectează vremea și clima, trebuie să se cunoască concentrațiile lor la altitudinile la care se formează norii.

De asemenea, trebuie ca cercetătorii să înțeleagă concentrația de microplastice în comparație cu alte particule care ar putea nuclea gheața, cum ar fi praful mineral și particulele biologice, pentru a vedea dacă microplasticele sunt prezente la niveluri comparabile. Aceste măsurători ar permite oamenilor de știință să modeleze impactul microplasticelor asupra formării norilor.

Fragmentele de plastic sunt de diferite mărimi și compoziții. În cercetările viitoare, cercetătorii intenționeză să lucreze cu materiale plastice care conțin aditivi, cum ar fi plastifianți și coloranți, precum și cu particule de plastic mai mici.