Estimările arată că 10% dintre bărbați și 25% dintre femei suferă de migrene ocazional sau în mod regulat. Mulți dintre cei suferinzi sunt convinși că anumite alimente pot provoca aceste crize migrenoase, scrie site-ul passionsante.be.
Migrena se caracterizează prin crize care durează de la 4 la 72 de ore, marcate de dureri de cap pulsatile care afectează o parte a craniului, greață și/sau vărsături, sensibilitate la lumină (fotofobie) și sunet (fonofobie), cu agravare a stării la efort. Într-o treime din cazuri, migrena este însoțită de aură, mai ales oftalmică (apariția puncte sau linii în câmpul vizual).
Migrena este o boală cu o componentă ereditară puternică, dar se știe totodată că numeroși factori pot fi implicați în declanșarea crizelor: tulburări de somn, stres, surmenaj, menstruația, expunerea la lumină, zgomot, mirosuri, schimbarea bruscă de temperatură, efort fizic sau intelectual, precum și anumite produse alimentare. Pacienții au identificat o serie de alimente sau componente ale acestora.
- Alimentele care conțin amine vasoactive (tiramina, histamina, feniletilamina): vin roșu, brânză, pește, carne, ciocolată, bere, drojdie, crustacee, varză, smochine, ceapă sau anumite tipuri de fasole.
- Alimente care conțin glutamat de sodiu, un potențiator de gust o folosit în bucătăria chinezească, care se găsește în sosul de soia, ciorbe, supe, conserve și feluri gata preparate. Glutamații sunt în mod inerent prezenți în multe alimente bogate în proteine, cum ar fi mazăre, roșii, ciuperci, cereale, carne și pește.
- Produse alimentare care conțin nitriți, cum ar fi carnea procesată (șunca, salam, cârnați, pateu etc.).
- Alimentele care conțin sulfiți, cum ar fi vinul și carnea roșie.
- Legumele care conțin mulți nitrați, cum ar fi țelina, andivele, spanacul, salata verde, feniculul, varza chinezeasca sau sfecla.
- Fructe ca avocado, banane și citrice.
- Nucile și preparatele cu nuci.
- Produse lactate procesate, cum este iaurtul.
- Aspartamul, îndulcitor artificial.
- Băuturile și alimentele care conțin cafeină: cafea, ceai, cola, cacao, unele băuturi energizante și ciocolata. Asocierea este paradoxală deoarece, potrivit celor care suferă de migrene, acestea pot fi declanșate de un exces sau de un deficit de cafeină.
Relația dintre alimente și migrene este descrisă ca fiind una de la cauză la efect: un aliment sau un grup de alimente contribuie la declanșarea unei crize. Dar, atunci când situația este mult mai puțin clară, sunt avansate mai multe ipoteze în încercarea de a înțelege mai bine legătura pe care pacienții o stabilesc între migrenă și alimentație.
Migrena nu ar fi provocată de un anumit aliment, dar în faza inițială a crizei, numită prodromică, atunci când simptomele nu sunt încă prezente, s-ar declanșa dorința de a mânca un anumit produs, cum este de exemplu ciocolata: în acest caz nu consumul de ciocolată este cauza, ci consecința.
O altă ipoteză este că nu alimentele sunt responsabile de criza migrenoasă, ele fiind în mod greșit incriminate de către cei care suferă de astfel de dureri de cap. De exemplu, după o cină cu prietenii, migrena este pusă pe seama consumului de vin, a unei varietăți de pește sau unui anumit tip de brânză, când în realitate este consecința unei stări de oboseală, de lipsă de somn, stres … sau toate împreună.
Unii oameni sunt sensibili la componente alimentare precum nitriții sau sulfiții. Vorbim despre intoleranță alimentară sau pseudo-alergie. Această reacție duce la dureri de cap și la alte fenomene, cum este starea de greață. Dar acestea nu trebuie confundate cu migrena.
Pentru a stabili mai exact legătura dintre unele alimente și declanșarea migrenelor, este utilă în primul rând eliminarea temporară a unui aliment sau a unor alimente considerat suspecte, scrie site-ul citat. Dacă atacurile de migrenă dispar, atunci este posibil ca alimentul/alimentele respective să fi fost cauza. O metodă de a determina acest lucru cu mai multă precizie este reintroducerea lor și, în cazul în care durerile de cap reapar sau redevin mai frecvente, atunci produsele cu pricina trebuie într-adevăr evitate.
O altă abordare constă în a nota tot ceea ce se mănâncă sau se bea și a corela aceste informații cu debutul unei crize în următoarele douăzeci și patru de ore. Dacă un produs alimentar apare sistematic sau frecvent pe listă, se va proceda așa cum s-a descris anterior: se va îndepărta și, dacă va fi cazul, se va reintroduce pentru a-i verifica efectul.
Și unele obiceiuri alimentare pot juca un rol în debutul migrenei. A mânca prea puțin, a sări peste o masă, a ține post sau dietă poate provoca o scădere a glucozei în sânge și o creștere a producției de serotonină. Această eliberare excesivă de serotonină este asociată cu o contracție a vaselor de sânge din creier și apoi cu o dilatare: acest mecanism contribuie la simptomele migrenei. O glicemie prea scăzută duce la creșterea fluxului de sânge la creier, care trebuie să fie hrănit cu zahăr, ceea ce poate acționa, de asemenea, asupra fenomenului de contracție/dilatare a acestor vase de sânge. Fluctuațiile nivelului de zahăr în sange intervin în același sens: a sări peste mese, apoi a mânca o gustare dulce va provoca o creștere bruscă a glicemiei, iar efectul se traduce printr-o migrenă. Prin urmare, este important a nu sări peste mese, a mânca la ore regulate și menține organismul bine hidratat pe tot parcursul zilei.
Pentru a identifica ce anume declanșează migrena, este util și să se țină timp de câteva luni un „jurnal al durerilor de cap”, în care să fie notate minuțios caracteristicile crizelor. Sarcina poate părea puțin plictisitoare, dar această abordare dă rezultate excelente, conchide passionsante.be.
