Din cuprinsul articolului
Slujba numită „Sfinţirea cea mare a apei” se săvârşeşte de două ori pe an: mai întâi, în ajunul Bobotezei, iar mai apoi, pe 6 ianuarie, în ziua de Bobotează.
Sfințirea cea mare a apei, săvârșită de preoți în ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a sfințit firea apelor, botezându-Se în râul Iordan, este oficiată numai în biserică sau lângă o apă curgătoare curată.
În cadrul acestei slujbe, apa este sfinţită printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt. Astfel, agheasma mare are o putere sfinţitoare deosebit de mare.
Cum se folosește agheasma mare
Cu agheasma mare se pot stropi şi casa, curtea, grădina, vitele, ogoarele şi livezile, spre a fi păzite de lucrările necurate ale diavolului (doar de Bobotează sau periodic).
De asemenea, cu pocăinţa şi cu binecuvântarea duhovnicului, agheasma mare se poate lua şi în cazuri de boli grele.
Fiind folosită numai în cantităţi mici, agheasma nu trebuie să fie înmulţită; o sticlă de agheasmă mare este suficientă pentru un an, fiind folosită mai rar decât cea mică.
Credincioșii beau agheasma mare vreme de opt zile, începând din ziua Bobotezei și încheind în ziua de odovanie a praznicului (14 ianuarie); numai în această perioadă se poate bea agheasma mare fără post și spovedanie.
De ce în apa de Bobotează se cufundă în apă o cruce şi busuioc?
Explicaţia ar fi aceea că Iisus Hristos începe la apa Iordanului misiunea Sa de răstignire pe cruce a păcatelor lumii, iar busuiocul, care este o plată aromată, mirositoare, reprezintă participarea naturii întregi, a cosmosului, la minunea Bobotezei.
„În Iordan botezându-Te Tu, Doamne,
închinarea Treimii s-a arătat;
că glasul Părintelui a mărturisit Ţie,
Fiu iubit pe Tine numindu-Te,
şi Duhul în chip de porumbel a adeverit
întărirea cuvântului.
Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule,
şi lumea ai luminat, slavă Tie!“
Atunci când se sfinţeşte apa, ierarhul rosteşte o rugăciune din care aflăm la ce ne foloseşte agheasma. Iată cum sună ea: „Şi-i dă apei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Că toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă…”.
Agheasma se bea de pe data de 5 ianuarie, din Ajunul Bobotezei, când este bine să postim, şi până pe 14 ianuarie, pe nemâncate, după ce ne facem rugăciunea.
Apa sfinţită care rămâne se păstrează în casă şi se bea în timpul anului atunci când creştinii simt că trec prin situaţii grele de viaţă.
Ce se dă de pomană de Bobotează 2024
În ziua de Bobotează, oamenii respectă o serie de tradiții și obiceiuri. Printre cele mai cunoscute se numără mersul la biserică, sfințirea apelor, aruncarea crucii în râuri, Iordănitul, Încurarea cailor, Ardeasca, busuiocul sub pernă pentru a visa ursitul.
La Sărbătoarea Botezului Domnului, oamenii obișnuiesc să dea de pomană diferite alimente, pentru sufletele celor adormiți. Chiar dacă în această zi nu se fac parastase, credincioșii împart celor săraci mâncare gătită, pâine, colaci, covrigi, dulciuri din comerț sau de casă, fructe și legume.
Un obicei cunoscut care se practică în special la sate, este ca femeile să pregătească piftie în noaptea de Ajunul Bobotezei. Se spune că cine va face piftie de Bobotează, va fi la fel de fragedă tot anul.
Astfel, se poate da de pomană și acest preparat tradițional.
De asemenea, unii oameni aleg să dea de pomană și bani, celor sărmani. Această milostenie este foarte apreciată de cei aflați la nevoie.
