Află totul despre cea mai întâlnită afecțiune cronică la români

Boala parondontală este o afecţiune cronică caracterizată prin afectarea ţesuturilor de susţinere a dinţilor și reprezintă o adevărată problemă de sănătate publică. Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, făcut public în anul 2012, boala parodontală afectează persoanele cu vârstă cuprinsă între 35 și 44 de ani într-un procent de 15-20%. Şi cum este o boală ireversibilă, cu timpul persoana afectată va ajunge să îşi piardă dinţii, dacă nu se tratează corespunzător.

            ”Boala parodontală este foarte frecvent întâlnită și, din păcate, este tratată când deja daunele sunt majore. Cauza principală a apariţiei bolii parodontale o reprezintă flora microbiană de la nivelul cavităţii orale. Se recomandă consultarea unui specialist în cazul în care persoanele se confruntă cu sângerări în timpul periajului dinţilor, halena persistentă, depuneri de tartru şi placă bacteriană, retragerea gingiilor de pe rădăcinile dinţilor, scurgeri purulente între dinte şi gingie, mobilitate dentară, congestionarea gingiilor şi durere”, a declarat dr. Raluca Pascu, medic primar stomatolog, specialist ortodonţie şi ODF.

În multe cazuri de boală parodontală, factorul genetic joacă un rol extrem de important. Nu se va ajunge însă la o formă severă, dacă pacientul va avea grijă ca igiena orală să fie una adecvată. Din acest motiv, trebuie respectate regulile de bază ale unui periaj corect, utilizarea zilnică a aței dentare, precum și indicațiile pentru o alimentație echilibrată. De asemenea, fumatul, tartrul, cariile netratate, starea de sănătate generală precară, dar şi stresul psihoemoţional, precum şi sarcina pot conduce cu uşurinţă la dezvoltarea unei boli parodontale.

            ​”Boala parodontală are o evoluție treptată, debutând cu inflamația țesutului gingival- gingivita, inflamație favorizată de prezența plăcii bacteriene si a depunerilor de tartru. În cazul în care inflamaţia gingiei nu este tratată, atunci aceasta se extinde spre structurile profunde. Aşa se ajunge ca în timp rădăcinile dinţilor să fie dezgolite, fapt care dă o sensibilitate extrem de mare dinţilor şi chiar se va ajunge la pierderea acestora. Din acest motiv, consultul stomatologic periodic este absolut necesar”, a mai declarat dr. Raluca Pascu, medic primar stomatolog, specialist ortodonţie şi ODF.

Boala parodontală cuprinde mai multe forme clinice și aici vorbim despre parodontoza agresivă, parodontoza cronică, parodontoza ca manifestare a bolilor sistemice și parodontoza necrotizantă.

Parodontoza agresivă se caracterizerază prin pierderea rapidă a ligamentelor dentare și distrugerea osului mandibular. În ceea ce privește parodontoza cronică, ea este rezultatul inflamației din țesuturile de susținere ale dinților, a pierderii progresive a ligamentelor dentare și a osului. Este cea mai întâlnită formă de boală parodontală care poate să apară la orice vârstă. Parodontoza ca manifestare a bolilor sistemice apare la vârstă tânără și poate fi asociată cu boala cardiacă, boala respiratorie și diabetul zaharat. Parodontoza necrotizantă este observabilă în cazul pacienților cu HIV, dar și în cazul celor care se luptă cu malnutriția. Această formă de parodontoză se caracterizează de necroza țesutului gingival, a ligamentelor dentare și a osului alveolar.

În stabilirea diagnosticului de boală parodontală, un rol important îl au examenele clinice și radiologice. Pentru a diagnostica corect boala parodontală, medicul specialist ia în calcul gradul de mobilitate a dinţilor, măsurarea pungilor parodontale sau osoase, gradul de retracţie a gingiilor, consistenţa, aspectul si culoarea gingiilor, prezenţa inflamaţiilor gingivale şi a durerii, precum și igiena dentară. După verificarea acestor aspecte, se va efectua o evaluare radiologică.

Traseul terapeutic depinde de gravitatea cazurilor. Pentru cele în care boala parodontală se află la debut, se va realiza un detartraj manual sau cu ultrasunete și netezirea rădăcinilor, curățând astfel șanțurile gingivale și dinții. Se poate realiza si tratament cu laser, precum si tratament medicamentos, dacă medicul stomatolog consideră necesar acest lucru. Pentru cazurile mai grave, se aplica tratamentul chirurgical, cele mai întâlnite proceduri fiind cele de reducere a pungilor gingivale, regenerative și grefe de țesut.

Dacă se ajunge la pierderea dinților, soluția este implantul dentar.