Afecțiunile digestive și inflamația cronică. Alimentele consumate sunt cauza principală a bolilor de stomac

Afecțiunile digestive și inflamația cronică. Românii ignoră deseori simptomele organismului, mai ales după venirea din vacanță. Dureri abdominale, balonare, constipație și tulburări de tranzit, semne de alarmă pentru dezechilibrele florei intestinale și afecțiuni digestive! Pot duce la inflamație cronică și boli grave, ce e de făcut?

Un dezechilibru apărut la nivel intestinal – cauzat fie de un episod acut de enterocolită sau o toxiinfecție alimentară, de infecții parazitare sau factori de mediu, fie chiar și de o dietă haotică – poate fi cauza apariției unor simptome recurente care s-ar putea să perturbe starea de sănătate.

Afecțiunile digestive și inflamația cronică. Alimentația avută în vacanțe poate uneori provoca dezechilibre intestinale. Dezechilibrul florei intestinale sau disbioza intestinală poate genera apariția unor simptome digestive ușoare sau de scurtă durată, dar aceste simptome ignorate, pot conduce la un dezechilibru mai grav sau instalat pe o perioadă mai lungă de timp, ceea ce poate conduce mai departe la inflamație cronică și, de aici, chiar la instalarea unor patologii cronice.

Una din cauzele generatoare de inflamație cronică din organism o reprezintă alimentele consumate. Mai exact, reacția pe care organismul o are la anumite produse. Atunci când un aliment nu este bine procesat de organism, în special dacă avem un dezechilibru la nivel intestinal, fragmente din el trec de bariera intestinală și ajung în sânge. Durerile abdominale recurente, în special după mese, balonarea, tulburările de tranzit intestinal, constipația sau diareea, migrenele și stările de vomă, retenția de apă sunt toate simptome care pot indica o stare de inflamație în organism, care în timp poate conduce la instalarea unor afecțiuni grave precum sindromul de intestin iritabil, boala Crohn sau chiar boli autoimune.

Afecțiunile digestive și inflamația cronică. Identificarea problemelor alimentare este dificilă, iar deseori este necesar un test paraclinic care să arate reacția întârziată, reacția imună prin anticorpi IgG.

Alimentul care nu este procesat corect este sesizat de organism ca fiind o problemă, sistemul imunitar se activează și produce anticorpi specifici IgG pentru a anihila aceste “corpuri străine”. Anticorpii IgG se atașează de acești “intruși” formând complexe imune care circulă și se pot depune oriunde în organism, în zonele deja sensibilizate, în funcție de predispoziția genetică sau alți factori, generând inflamație cronică. Acesta este mecanismul biochimic al alergiilor alimentare întârziate, cunoscute și sub denumirea mai puțin științifică, ca sensibilități alimentare.

“Alergia alimentară întârziată este o afecțiune cronică, iar oamenii ar trebui să fie mult mai conștienți de ceea ce reprezintă. De obicei  facem alergie alimentară întârziată la alimente pe care le consumăm cu regularitate. Experiența mea cu pacienți care au făcut teste paraclinice, mi-a arătat că 98% dintre ei au valori mari ale anticorpilor IgG fie la alimentele pe care le mănâncă de o perioadă lungă de timp, fie la cele care le plac foarte mult și le consumă des. Manifestările clinice ale acestei alergii alimentare întârziate sunt foarte frecvente, iar simptomele ajung să facă parte din cotidian.” a declarat Dr. Cezarina Matei, medic de familie București.

Revista Asociației Române pentru Studiul Durerii evidenția într-un articol* din anul 2013 faptul că “Durerea abdominală este un simptom obişnuit, ce duce la milioane de vizite ale pacienţilor la medic”, iar “Aceşti pacienţi necesită resurse monetare considerabile, având costuri anuale de 16,6 miliarde de dolari în Statele Unite şi 28,4 miliarde de euro în Europa”. Aceste valori sunt de acum 7 ani și oferă o perspectivă diminuată asupra anvergurii și frecvenței problemelor digestive cu care se confruntă populația la nivel european.

Așadar, de echilibrul florei intestinale depinde buna funcționare a întregului organism. Flora intestinală joacă un rol esențial în prevenirea înmulțirii microorganismelor patogene, în optima funcționare a celulelor intestinale, în întărirea sistemului imunitar, în sintetizarea vitaminelor și în prevenirea proceselor inflamatorii. Bolile inflamatorii intestinale sunt boli grave și intră în categoria bolilor autoimune cu tratament complicat.

“Obiectivul meu ca medic este să vindec, nu să ameliorez. Dau tratament pentru sindrom de intestin iritabil, cu tratamentul meu pacientul se simte mai bine, dar dacă nu am văzut ce se întâmplă în microbiota lui, dacă el are sau nu semne de perturbare de floră, dacă are sau nu semne de intestin permeabil, tratamentul vine pe o bază proastă.” a completat Dr. Cezarina Matei, medic de familie.

Afecțiunile digestive și inflamația cronică. Rezultatele examenului de floră reprezintă o hartă a tipurilor de bacterii bune și rele, în ce cantitate se găsesc, dar oferă și informații depre Ph-ul intestinal, despre existența sau non-existența hemoragiilor oculte. Rezultatele acestui examen de floră, coroborate cu o dietă anti-inflamatoare bazată pe testul de dozare a anticorpilor IgG antialimentari sunt esențiale pentru ca medicii să identifice posibilele cauze, alimentare sau de altă natură, astfel încât  pacienții să primească recomandările și tratamentul potrivit care trebuie urmat.

Platforma Teste de bine continuă să ofere informații legate de ceea ce înseamnă dezechilbrul la nivelul organismului și cauzele acestuia, dar și ce instrumente de diagnostic și terapeutice sunt utile, inovatoare și la îndemână pentru a înțelege și a aborda mai bine particularitățile corpului fiecărui pacient. Platforma a avut primul webinar pe data de 1 septembrie: https://www.facebook.com/events/688544951696693 cu tematica acestuia a fost Evaluarea florei intestinale în tratamentul bolilor cronice iar informațiile au fost oferite de către conf. Dr. Sanda Crețoiu.