Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când unul dintre vasele de sânge care irigă creierul se sparge (AVC hemoragic) sau este blocat de un cheag sangvin (AVC ischemic). În timpul unui AVC, celulele nervoase din apropiere suferă din cauza lipsei oxigenului și a nutrienților, ceea ce poate duce la dizabilități permanente.
”AVC este o expresie a ceea ce numim boală vasculară, în general. Cu cât îmbătrânim, cu atât vasele noastre de sânge suferă, adică se încarcă cu grăsimi și devin mai rigide și uneori se pot și astupa progresiv. Asta se întâmplă la nivelul diferitelor vase care pot iriga diferite organe. AVC este suferința creierului generată de degenerescența vaselor cerebrale, care irigă creierul. Boala cerebro-vasculară poate să se manifeste în diverse moduri. O situație este atunci când un cheag de sânge se formează la nivelul unui vas de sânge și duce la un AVC ischemic, iar celaaltă situație este când un asemenea vas care a devenit rigid și care e supus presiunii, se rupe și asta duce la AVC hemoragic”, a explicat prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, neurolog, în cadrul unuia dintre interviurile LiveDoc.
Țesuturile cerebrale sunt foarte sensibile la privarea de glucoză, nutrienți, oixgen. Timpul în care sunt distruse e foarte scurt, de aceea e necesar să recunoști simptomele accidentului vascular cerebral și să ajungi cât mai repede la spital.
”Simptomele accidentului cerebral vascular sunt multiple pentru că depinde unde apare, însă cele mai frecvente sunt următoarele: deficitul motor, scăderea forței într-un anumit segment al corpului, la o mână și un picior, la o mână, sau poate devia colțul gurii, adică pareza facială. Scăderea forței este un semn de alertă maximă. Alt semne e tulburarea de sensibilitate, adică nu mai simți pe jumătate de corp, de față, sau nu mai vezi în partea dreaptă sau stângă, apariția bruscă a unei vederi duble. Tulburarea de limbaj, dintr-o dată pacientul nu mai înțelege bine ce spui sau el nu se mai poate exprima bine”, a completat neurologul.
Odată ce ați observat unul sau mai multe dintre aceste simptome, e necesar să ajungeți cât mai repede la urgențe, la neurologie. Pentru că diagnosticarea durează uneori și 40 de minute, ideal ar fi ca pacientul să ajungă în primele 2 ore de la declanșarea AVC-ului.
Uneori apar semne prevestitoare
În unele cazuri, apar simptomele accidentului vascular cerebral pe care le-am detaliat mai sus, dar se remit rapid. ”Pacientul se bucură că a scăpat, însă ar trebui să meargă rapid la doctor, pentru că poate fi vorba despre un accident ischemic tranzitoriu, iar riscul riscul de apariție a unui AVC după un accident ischemic tranzitoriu este de 10 ori mai mare”, a adăugat medicul neurolog.
Factorii de risc
AVC poate apărea oricând pe parcursul vieții, la tineri și copii sunt mult mai rare, însă. În ultimii 10 ani s-a constatat că apar mai multe atacuri cerebrale la oameni mai tineri decât înainte. A crescut incidența la persoanele sub 65 de ani.
Factorii de risc sunt comuni cu cei ai infarctului:
Hipertensiune arterială care este extrem de frecventă în România și are un impact major;
Diabetul zaharat care afectează, de asemenea, un procent foarte important populațional;
Fibrilația atrială care, deși nu e la fel de frecventă ca hipertensiune, dar e un factor de risc uriaș;
Obezitatea și sedentarismul sunt factori de risc modificali;
Fumatul este un alt factor de risc important;
Dieta bogată în grăsimi și alimente procesate;
Istoricul familial, dacă o rudă a avut o boală vasculară manifestată prin AVC sau infarct, riscul e mai mare. ”Dacă știi că ai avut astfel de cazuri în familie, trebuie să fii extrem de riguros în ceea ce privește prevenția. Să-ți controlezi glicemia, colesterolul, să nu fumezi, să mănânci sănătos, să faci mișcare”, a adăugat prof. Popescu.
De asemenea, cei care suferă de migrene, au un risc de două ori mai mare să sufere un atac vascular cerebral, așa că și ei trebuie să fie foarte atenți la factorii de risc.
Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății au arătat că dacă s-ar face o politică de prevenție, și ar fi controlați factorii de risc, s-ar putea preveni până la 80% dintre atacurile cerebrale, cu costuri mult mai mici decât cele ale tratamentului pentru că, de multe ori, pacienții care supraviețuiesc unui AVC au nevoie de o perioadă lungă de recuperare și pot rămâne cu dizabilități grave.
