Genele noastre de daci, salvarea! Cum îi ajută ADN-ul pe români să fie mai puțin expuși în fața coronavirusului

Genetica are un rol foarte mare când vine vorba de rezistența în fața infecțiilor. Cercetătorii de la Universitatea din Gand (UGent) au o teorie despre cum sunt unele țări mai afectate de COVID decât altele. Totul ține de diferența genetică din populații.

Covid-19 nu lovește la fel peste tot.  În țările scandinave și în Europa de Est, numărul de morți este mult mai mic decât media.

Gena salvatoare

Impactul coronavirusului este determinat de anumite caracteristici genetice, au concluzionat cercetătorii de la UGent. Ei au găsit o legătură evidentă între o genă (ACE1) și dezvoltarea Covid-19. Cu cât mai mulți cetățeni au polimorfism D (variație între indivizi a secvenței de gene) al ACE1, cu atât a fost mai mic numărul de decese în acea țară. “În general, cu cât mergem mai spre estul Europei, cu atât este mai curent polimorfismul genei ACE1”, explică profesorul Joris Delanghe. “În același timp, vezi că gravitatea epidemiei de Covid-19 scade pe măsură ce treci din Europa occidentală în Europa centrală și de est”.

Doctorul Mihai Craiu a explicat, într-o postare pe pagina sa de socializare, o posibilă explicație a faptului că unele persoane sunt mai protejate decât altele, în fața infecției cu noul coronavirus. Este posibil ca genetica să aibă o importanță mare.

Doctorul Mihai Craiu a explicat, într-o postare pe pagina sa de socializare, o posibilă explicație a faptului că unele persoane sunt mai protejate decât altele, în fața infecției cu noul coronavirus. El chiar face o comparație pentru o mai bună vizualizare a felului în care virusul pătrunde în organism și se lipește de celula umană.

Potrivit lui, genetica are un rol important. Iată ce a scris:

„Mai mulți experți au dovedit că noul coronavirus intră în corpul nostru cu ajutorul unui receptor special, de la suprafața celulelor din căile aeriene sau din tractul digestiv. Aceștia se numesc receptori pentru ACE2 (angiotensin converting enzyme)

Buuun…. Dar ce fac ACE2 ?

Receptorii pentru angiotensin-convertază sunt asemănatori zonei de andocare de pe Stația Orbitală. Adică Navetele spațiale (noul coronavirus) se cuplează cu Stația Orbitală (celula umană care are receptori ACE2) DOAR DACĂ se realizează, inainte de cuplare, o conexiune perfectă intre cele două, prin intermediul unui braț telescopic. Cu brațul acesta seamăna proteina de fuziune, in formă de suliță (spike-protein), a lui SARS-CoV-2.

Cuplarea dintre coronavirus și celula umană presupune o potrivire perfectă (cum ar fi cea dintre cheia noastră din buzunar si broasca ușii de la propria casă)…

Ce ne facem dacă nu avem o potrivire perfectă între cheie și broască? Între Navetă spațială si Stația orbitală??

Nu se realizează procesul dorit. Adică nu deschidem ușa, nu cuplăm naveta (coronavirusul) la Stația orbitală (celula umană).

Si în acest fel sunt infectate mai puține celule și apare o infecție COVID-19 mai puțin gravă. Când există mai puțini receptori ACE2 la suprafața celulei ar putea fi infecția mai blândă. Cum e la copil. Receptorii ACE2 sunt foarte puțini la naștere si se dezvoltă odată cu vârsta.

Acești receptori ACE2 sunt codificați (ca ORICE ALTĂ proteină din corpul nostru) de o genă. Care poate avea variante diferite, de la un grup de oameni la altul. Sunt descrise aceste variații sub numele de polimorfism. Adică mai multe forme pentru aceeasi genă.

Cel mai frecvent polimorfism al genei pentru receptorii de angiotensin-convertază este cel de tip ACE2 I (de la Insertion si nu de la cifra 1 cum a înteles eronat jurnalistul belgian) si respectiv ACE2 D (de la Deletion).

În acest studiu rezultă că apare o evoluție mai blândă a COVID-19 la acele grupuri de persoane care au polimorfismul ACE2 D. Acest polimorfism este prezent mai frecvent în Europa de Est și Centrală, precum si în Scandinavia, si mai rar în Europa de Vest.

Râzând puțin, rezultă că suntem mai mult urmașii Dacilor liberi decât ai Romei antice.

Până la urmă, contează mai mult, în evoluția pandemiei, distanțarea socială, masca și igiena mâinilor, decât orice altceva. Dar ne mai ajută și genele…”

El a publicat și două linkuri către articole care susțin această teorie. Cele două articole pot fi citite aici și aici.