Din cuprinsul articolului
La aproape 200 de ani de la moartea lui Ludwig van Beethoven, cercetătorii au prelevat ADN din fire de păr, în căutarea unor indicii despre problemele de sănătate și pierderea auzului care l-au afectat pe compozitor.
Ei nu au reușit să descifreze cazul surdității compozitorului german sau al afecțiunilor stomacale severe. Dar au descoperit un risc genetic pentru boli de ficat, plus o infecție cu hepatita B, dăunătoare pentru ficat, în ultimele luni de viață.
Acești factori, împreună cu consumul său cronic de alcool, au fost probabil suficienți pentru a provoca insuficiența hepatică despre care se crede în general că l-a ucis, potrivit unui studiu publicat în revista Current Biology.
„În cazul lui Beethoven, în special, se pare că bolile i-au limitat uneori foarte mult activitatea creatoare”, a declarat autorul studiului, Axel Schmidt, genetician la Spitalul Universitar Bonn din Germania. „Iar pentru medici, a fost întotdeauna un mister ce se afla cu adevărat în spatele acestui lucru”.
De la moartea sa, oamenii de știință au încercat mult timp să reconstituie istoricul medical al lui Beethoven și au oferit o varietate de posibile explicații pentru numeroasele sale boli.
Acum, cu ajutorul progreselor în tehnologia ADN-ului antic, cercetătorii au reușit să extragă indicii genetice din șuvițele de păr ale lui Beethoven care au fost tăiate și păstrate ca amintire. Ei s-au concentrat asupra a cinci șuvițe care sunt „aproape sigur autentice”, provenind de la același bărbat european, potrivit studiului.
De asemenea, au analizat alte trei șuvițe istorice, dar nu au putut confirma că acestea sunt de fapt ale lui Beethoven. Testele anterioare asupra unuia dintre aceste șuvițe au sugerat că Beethoven a fost otrăvit cu plumb, dar cercetătorii au concluzionat că acel eșantion provenea de fapt de la o femeie.
Problemele gastrointestinale ale lui Beethoven
Obținerea genelor a fost o provocare, deoarece ADN-ul din păr se fragmentează în fragmente mici, a explicat autorul Johannes Krause, paleogenetician la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă din Germania.
Dar, în cele din urmă, după ce au folosit aproape 3 metri de păr al lui Beethoven, au reușit să pună cap la cap un genom pe care l-au putut „chestiona” pentru a găsi semne de boli genetice, a spus Krause.
Deși cercetătorii nu au găsit semne genetice clare care să indice ce au cauzat problemele gastrointestinale ale lui Beethoven, au descoperit că boala celiacă și intoleranța la lactoză au fost cauze puțin probabile. În viitor, genomul ar putea oferi mai multe indicii pe măsură ce vom afla mai multe despre modul în care genele influențează sănătatea, a spus Begg.
Secretul de familie descoperit de cercetători
Cercetarea a dus, de asemenea, la o descoperire surprinzătoare: Atunci când au testat ADN-ul membrilor în viață ai familiei Beethoven, oamenii de știință au descoperit o discrepanță la nivelul cromozomilor Y care se transmit din partea tatălui. Cromozomii Y de la cei cinci bărbați se potriveau între ei – dar nu se potriveau cu cel al compozitorului.
Acest lucru sugerează că a existat un „eveniment de paternitate extra-conjugală” undeva în generațiile anterioare nașterii lui Beethoven, a declarat Begg. Cu alte cuvinte, un copil născut dintr-o relație extraconjugală în arborele genealogic al compozitorului.
Întrebarea cheie cu privire la cauzele pierderii auzului lui Beethoven este încă fără răspuns, a declarat Dr. Avraham Z. Cooper de la Universitatea de Stat din Ohio, care nu a fost implicat în studiu. Și s-ar putea să fie una dificil de aflat, deoarece genetica ne poate arăta doar jumătate din ecuația care alcătuiește sănătatea noastră.
Dar el a adăugat că misterul face parte din ceea ce îl face pe Beethoven atât de captivant.
