Adevărul despre sindromul morții subite! Dr. Ciuhodaru: survin pe fondul unor afecțiuni cardiace

După decesul baschetbalistei Alessia Raiciu, una dintre cele mai talentate sportive, inclusă în lotul național pentru Campionatul European la categoria ei de vârstă, care a murit în somn chiar în ziua în care a împlinit 18 ani, dr. Ciuhodaru a vorbit despre sindromul morții subite.

Dr. Ciuhodaru vorbește despre moartea subită

După lungi perioade de cercetare, specialiştii au ajuns la concluzia că afecţiunile care provoacă moarte subită au legătură cu inima şi pot fi descoperite în timpul vieţii.

În același timp, în ultima vreme teoria care leagă sindromul morții subite de vaccinarea anti-COVID câștigă tot mai mulți adepți, alimentată și de cazurile unor personalități, politicienti și milionari.

Ciuhodaru: sportul ar trebui să reprezinte un factor de protecție pentru sănătate

Medicul Tudor Ciuhodaru a vorbit, în Ediția specială, de la Antena 3, despre cauzele care ar putea sta la baza acestor morți subite.

Morțile subite la sportivi sunt de 3 ori mai numeroase decât la tinerii sedentari

„Paradoxal,, morțile subite la sportivi sunt de 3 ori mai numeroase decât la tinerii sedentari. Și, deși sportul ar trebui să reprezinte un factor de protecție pentru sănătate, numărul de cazuri înregistrate în rândul sportivilor este mult mai mare.

Adevărul despre sindromul morții subite! Dr. Ciuhodaru: survin pe fondul unor afecțiuni cardiace

Iar principala cauză sunt aceste tulburări de ritm, fie că vorbim despre fibrilație ventriculară, fie că vorbim despre tahicardie ventriculară. Și aproape 1 din 200.000 de sportivi de performanță fac o astfel de situație și să știți că evoluția este dramatică, rapidă spre deces. Ele survin în general pe fondul unor afecțiuni cardiace, fie că vorbim despre cele congenitale, fie că dobândite, care nu au fost diagnosticate, nu au putut fi diagnosticate în timp real. Dar să știți că mai sunt și alte mecanisme implicate.

Se poate vorbi despre o ruptură de anevrism de aortă, de o ruptură unui anevrism cerebral. Am avut chiar ieri o pacientă de 36 de ani pe care am primit-o la Spitalul Clinic de Urgență Nicolae cu prima sănătate aparentă, cu ruptura unui anevrism cerebral de care evident nu știa nimic”, a declarat medicul.

După lungi perioade de cercetare, specialiştii au ajuns la concluzia că afecţiunile care provoacă moarte subită au legătură cu inima şi pot fi descoperite în timpul vieţii.

Sindroamele de aritmie genetică provoacă cel mai des moarte bruscă. Adică bătăile neregulate ale inimii.

”Acele boli de aritmie se referă la sindroame genetice și care se pot găsi pe un EKG, dacă mergem de la 20 de ani o dată la 2 ani la un EKG, noi am descoperi foarte mulți oameni care au acest sindrom.

Și așa evităm morțile respective. Dacă avem acest sindrom în loc să bată la 150, bate la 250 pe minut, încât inima obosește și se oprește dacă se menține așa 1 min.

Stresul poate doar să provoace apariția simptomelor adică aceste palpitații și ulterior moartea” explică la Antena 3, dr. Oren Iancovici, medic cardiolog.