Din cuprinsul articolului
Adevărul despre MARBURG. Virusul mortal Marburg, o boală infecţioasă care face parte din aceeași familie cu virusul care provoacă Ebola, este relatează BBC.
Ce tratament îmbunătățește șansa de supraviețuire a pacientului infectat?
Virusul se transmite oamenilor de la liliecii de fructe şi se răspândeşte prin transmiterea fluidelor corporale. Este o boală severă, adesea fatală, cu simptome care includ dureri de cap, febră, dureri musculare, vărsături cu sânge şi sângerare.
Apa şi tratarea simptomelor specifice îmbunătăţesc şansele de supravieţuire ale pacientului, atrag atenția medicii.
Ambii pacienţi infectați din Ghana ar fi murit recent în spitalul din regiunea sudică Ashanti. Testele lor au fost pozitive la începutul acestei luni, iar acum verificate de un laborator din Senegal. Autorităţile sanitare locale spun că 98 de persoane sunt plasate în prezent în carantină, fiind cazuri de contact suspectate.
Nu există încă un tratament pentru Marburg
Medicii spun că apa şi tratarea simptomelor specifice îmbunătăţesc şansele de supravieţuire ale pacientului infectat. Oamenii trebuie să stea departe de peşteri şi să gătească bine toate produsele din carne înainte de a le consuma, potrivit oficialilor.
În Africa, au fost raportate focare anterioare şi cazuri sporadice în Angola, Republica Democrată Congo, Kenya, Africa de Sud şi Uganda, potrivit OMS. Primul focar Marburg a avut loc în Germania în 1967, când şapte persoane au murit.
Virusul a ucis peste 200 de persoane în Angola în 2005, cel mai grav focar înregistrat vreodată, conform OMS.
Cum se răspândește
România se confruntă acum doar cu câteva cazuri de variola maimuței. Simptomele bolii variola maimuței sunt adesea uşoare, deşi leziunile pot fi pruriginoase sau dureroase.
Acestea includ erupţii cutanate veziculoase sau leziuni pe orice parte a corpului – inclusiv în contextul actual particular – în jurul organelor genitale şi anusului, febră, durere în gât, ganglioni limfatici umflaţi şi leziuni la nivelul gurii şi ochilor.
Variola maimutei nu se răspândeşte în mod normal cu uşurinţă între persoane şi necesită un contact apropiat. Virusul intra în organism prin piele lezată, tract respirator, ochi, nas sau gură şi prin fluide corporale.
Principalul mod în care poate fi răspândit este în timpul contactului fizic apropiat prelungit cu o persoană care are variola maimutei sau contact prelungit cu obiecte contaminate.
Cu toate că variola maimutei nu a fost documentată anterior ca o infecţie cu transmitere sexuală, transmiterea în timpul contactului sexual este în concordanţă cu modul în care acum virusul poate fi transmis de la o persoană la alta.
