Adevărul despre mamografie. Ce trebuie să știi înainte de a o face

De la prevenție până la obsesia pentru investigații inutile nu este decât un pas, atrag atenția din ce în ce mai mulți
medici din țările occidentale, unde începe să se contureze un astfel de fenomen.

Un studiu efectuat de cercetătorii de la „Oregon Health and Science University” a făcut mare vâlvă, recent, în presa americană. Potrivit cercetătorilor, numărul tot mai mare de mamografii efectuate în ultimii ani a dublat numărul femeilor depistate cu cancer în fază incipientă, însă multe dintre ele nu ar fi făcut niciodată boala. Până la o treime dintre cazurile de cancer la sân nou depistate sunt „supradiagnosticate”.

Recomandările în ceea ce privește screeningul pentru cancer mamar sunt diferite de la o țară la alta: Societatea Americană de Oncologie recomandă efectuarea de mamografii anual, după vârsta de 40 de ani, în timp ce o altă organizație din domeniul sănătății spune că aceste investigații trebuie efectuate doar după 50 de ani, o dată la doi ani. În țara noastră, medicii recomandă mamografii după 40 de ani, o dată la doi ani, iar pentru femeile cu istoric familial de cancer mamar chiar mai des.

Medicii români se plâng însă de un alt fenomen: deși femeile sunt tot mai informate, sunt foarte multe care ajung la spital când boala este deja avansată. „Există o categorie de persoane informate care vin la spital pentru screening, însă obsesia investigațiilor în exces nu a ajuns la noi în țară. Noi suntem încă în epoca în care ajungem foarte târziu la spital”, spune prof. dr. Alexandru Blidaru, șeful secției de Chirurgie Oncologică, de la Institutul Oncologic din București. În opinia medicului, singurele dezavantaje ar fi durerile, iradierea și eventualitatea depistării unor leziuni care nu ar evolua niciodată, însă beneficiile sunt mai mari dedcât aceste riscuri. „Pe de altă parte, durerea este relativ mică, iradierea este mai mică decât un drum de aici la Paris cu avionul, iar dezavantajul de a descoperi ceva care nu ar evolua niciodată este mult mai mic decât avanatajul de a descoperi le timp o leziune ce s-ar putea transforma în cancer”, conchide chirurgul Blidaru.