Adevărul despre crizele de ficat. Ce semne apar când ficatul e pe cale să cedeze

Crezi că stările de greaţă şi de vomă, limba încărcată, durerile de cap și ameţelile sunt semnele unei crize de ficat?  Mulţi dintre noi consideră acest lucru. Mai ales dacă simptomele apar după o masă „grea“.

Dar medicii spun că un astfel de diagnostic nu există. Dacă simptomele persistă după administrarea enzimelor digestive, consultă medicul, deoarece poate fi vorba despre o afecţiune mai gravă.

De fapt, ficatul, chiar dacă este suprasolicitat, nu se manifestă prin astfel de simptome. Ficatul doare în extrem de puţine cazuri, iar apariţia acestui simptom la nivel hepatic semnalează o afecţiune gravă, în stadiu avansat, atrag atenţia specialiştii. De cele mai multe ori, ceea ce noi denumim criză de ficat este, de fapt, o colică biliară, adică o disfuncţie a vezicii biliare.

De altfel, este posibil ca durerile pe care le resimţim în partea dreaptă a abdomenului să fie cauzate de contracţiile vezicii biliare în vederea eliberării unei cantităţi mari de bilă după o masă bogată în grăsimi şi în alcool. Durerea în partea dreaptă, în zona ficatului, nu este însă singurul simptom. Ea este însoţită, de regulă, de vărsături, urmate de un gust amar persistent şi, eventual, de dureri de cap. Administrarea unor enzime digestive ar putea atenua aceste simptome.

Criza trece în circa o oră

În cele mai multe cazuri, colica biliară cauzată de alimentaţia „grea” apare la câteva ore după masă şi simptomele sunt atât de puternice, încât pot trezi persoana în cauză din somn. Durerile ar trebui să dispară în aproximativ o oră. În cazul în care manifestările persistă, trebuie să consulţi medicul, deoarece este posibil să semnaleze o altă afecţiune. Şi toxiinfecţiile alimentare pot avea manifestări similare. Particularităţile infecţiilor digestive sunt însă tulburarea tranzitului intestinal, apariţia diareei şi instalarea febrei.

Ulcerul poate fi de vină

Tulburările digestive pe care le punem de obicei pe seama unui ficat suprasolicitat sau bolnav, însoţite de balonare, de senzaţia de preaplin în stomac şi de arsuri gastrice sau de regurgitare, nu sunt cauzate nici de o afecţiune hepatică, nici de una legată de vezica biliară.

Aceste simptome pot semnala instalarea refluxului gastroesofagian, a indigestiei sau chiar a ulcerului gastric. Cel mai indicat ar fi ca, în cazul apariţiei acestor manifestări, să te adresezi medicului.

Manifestările neurologice, adesea ignorate

O criză de fiere se poate manifesta şi prin dureri de cap, care însă ar trebui să se atenueze în câteva ore. Dacă cefaleea, asociată cu stări de greaţă şi cu vărsături, persistă, este posibil să fie cauzate de o tulburare neurologică, cum este migrena. Un medicament antalgic (antinevralgic) ar trebui să atenueze aceste simptome, spun specialiştii. De asemenea, dacă cefaleea este însoţită de vertij (stări de ameţeală), poate fi vorba despre o afecţiune neurologică mai gravă. De aceea, se recomandă o vizită urgentă la medic, pentru a exclude un eventual accident vascular cerebral.

Oboseala persistentă, singurul indiciu că ficatul e pe cale să cedeze

Un ficat suprasolicitat sau chiar bolnav nu dă manifestări uşor de sesizat. Atunci când îl „bombardăm” cu alimente industriale, grase sau bogate în E-uri şi cu alcool, celulele hepatice „lucrează” mai intens. Iar singurul simptom pe care-l resimţim este oboseala persistentă, pusă de cele mai multe ori pe seama programului aglomerat. Iar durerile abdominale care chiar sunt cauzate de o problemă hepatică apar în situaţii excepţionale, adică în caz de abcese, congestii bruşte ale ficatului în insuficienţa cardiacă şi de tumori localizate la suprafaţa ficatului.

”La început, oboseala, jena în zona ficatului şi scăderea apetitului pot fi indicii de boală cronică hepatică, dar aceste simptome apar în multe alte situaţii şi chiar în stările cronice de oboseală.

O hepatită acută se manifestă destul de zgomotos, cu icter (ochi îngălbeniţi) şi cu oboseală extremă. Acestea însă sunt hepatitele de tip A, care nu se cronicizează. Hepatitele de tip B şi C acute trec de cele mai multe ori neobservate. Acestea din urmă, alături de alcool, dau de cele mai multe ori cirozele ficatului.

În caz de ciroză, pacientul are simptome grave, cum sunt mărirea în volum a abdomenului (ascită = apă la «ficat»), icterul, oboseala extremă, somnolenţa, «steluţele» pe piele, vânătăile şi sângerările frecvente la nivelul gingiilor şi al nasului sau chiar hemoragia digestivă (vărsături cu sânge, scaune negre). Aceste manifestări apar însă tardiv,” a explicat Prof. dr. Mircea Diculescu director al Clinicii de Gastroenterologie şi Hepatologie Fundeni, Bucureşti.