Din cuprinsul articolului
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că efectele adverse ale acizilor grași trans asupra sănătății noastre sunt de-a dreptul copleșitoare și recomandă reducerea acestor acizi nesaturați la mai puțin de 1% din aportul zilnic de energie.
Ce sunt, însă, acești acizi grași trans și unde îi putem regăsi?
„Acizii grași trans” (AGT) sunt un tip de acizi grași nesaturați utilizați pe scară largă în industria alimentară, încă din anul 1950. Alimentele în care se pot găsi asemenea acizi grași trans includ mesele semi-preparate, grăsime pentru prăjit de uz industrial, margarină utilizată în patiserie, produse de panificație preambalate, prăjituri, biscuiți, napolitane, popcorn pentru microunde, alimente prăjite ori sosuri.
În acest context, Dr. Mihaela Bilic a vorbit despre produsele care conțin acizii grași trans. Uite ce impact au asupra sănătății noastre.
Bilic: „Întoarceți-vă la unt și untură”
„Acizii grași trans: degeaba există legislație, dacă ea nu este pusă în practică. Știm cu toții că acizii grași trans, alții decât cei prezenți în mod natural în grăsimile de origine animală, sunt periculoși pentru sănătate. A fost nevoie de mulți ani până când industria alimentară a fost nevoită să renunțe la hidrogenarea grăsimilor vegetale și să reconfigureze producția de margarină.
Grăsimile trans apar atunci când transformăm uleiurile vegetale din formă lichidă în formă solidă. Este demonstrat că au potențial cancerigen, motiv pentru care de anul trecut există legislație europeană care limitează prezența acizilor trans la maximum 2g la 100g grăsime.
În ce produse sunt prezenți în mod frecvent?
În toate alimentele care presupun un amestec de făină și margarină, adică produse de panificație și patiserie. Acizi grași trans găsim și în sosuri, semipreparate, alimente procesate și produse fast-food, acolo unde grăsimea animală de tip unt sau smântână este înlocuită cu forma mai ieftină, grăsime de cocos sau de palmier și margarină. Din păcate, orice produs care are ca ingredient grăsimea vegetală are șanse mari să conțină și acizi grași trans.
Din aprilie 2021 a fost demarată și la noi în țară o campanie de informare. Odată cu aplicarea cerinţelor legislative privind acizii graşi trans din alimente, ANSVSA a demarat controale oficiale în unităţi precum cele de fabricare a produselor de panificaţie, patiserie, popcorn, grăsimilor vegetale, margarinelor, uleiurilor parţial hidrogenate, în unităţi de alimentaţie publică (fast-food şi restaurante), în unităţi de depozitare şi comercializare a produselor alimentare care conţin margarine, grăsimi şi uleiuri parţial hidrogenate. În prezent, din câte știu, nu există niciun laborator funcțional care să determine conținutul de acizi grași trans, așa că nu ne rămâne decât să ne bazăm pe declarația de conformitate și pe analizele făcute de producători.
Bilic: „Până când autoritățile vor reglementa această situație, trebuie să ne păzim singuri”
Din păcate, dincolo de alimentele ambalate, pe care ar trebui să fie indicat conținutul de acizi grași trans, mâncarea preparată în restaurante și rețelele fast-food nu este controlată și nici analizată. Pizza făcută cu mozarella de proastă calitate, obținută din grăsimi vegetale în loc de lapte, este plină de acizi grași trans. La fel și preparatele care conțin sosuri și smântână vegetală, produsele de patiserie de la colț de stradă și majoritatea produselor de post.
Până când autoritățile vor reglementa această situație trebuie să ne păzim singuri sănătatea. Și putem face asta consumând mai puțină grăsime, de preferat uleiuri și grăsimi de origine animală. Pentru că grăsimile trans apar, culmea, doar în produsele care conțin grăsimi vegetale. Evitați margarina, grăsimea de cocos și de palmier și întoarceți-vă la unt și untură. Cât despre ulei, el trebuie folosit ca atare, în formă lichidă, indiferent că e de floarea-soarelui sau de măsline”, a explicat Mihaela Bilic pe Facebook.
