Din cuprinsul articolului
Cam atât despre expresia „corp sănătos, minte sănătoasă”: Persoanele care au locuri de muncă mai solicitante din punct de vedere fizic ar putea fi mai predispuse să contracteze demență, conform unui studiu detaliat în revista științifică The Lancet.
„Lucrarea noastră evidențiază, de asemenea, ceea ce se numește paradoxul activității fizice – asocierea activității fizice în timpul liber cu rezultate cognitive mai bune și modul în care activitatea fizică legată de muncă poate duce la rezultate cognitive mai proaste”, a declarat autorul principal, Vegard Skirbekk, profesor de sănătate a populației și a familiei la Columbia Public Health, conform The Sun.
El și echipa sa au realizat studiul în colaborare cu Centrul Național Norvegian de Îmbătrânire și Sănătate și cu Butler Columbia Aging Center.
Aceștia au dedus că „a lucra în mod constant într-o ocupație cu AP profesională intermediară sau ridicată a fost legată de un risc crescut de afectare cognitivă”.
Locurile de muncă solicitante au fost definite ca fiind cele care „necesită utilizarea considerabilă a brațelor și picioarelor și mișcarea întregului corp, cum ar fi cățăratul, ridicarea, echilibrarea, mersul pe jos, aplecarea și manipularea materialelor”.
Printre aceste meserii se numără vânzătorii – cu amănuntul și altele – asistenții medicali, fermierii și crescătorii de animale.
Jurnaliștii, deocamdată, se pare că sunt în siguranță față de Alzheimer-ul indus de profesie.
Cercetătorii au ajuns la această concluzie înspăimântătoare examinând traiectoriile PA ocupaționale la vârste cuprinse între 33 și 65 de ani cu „riscul de demență și deficiență cognitivă ușoară (MCI) la vârste de peste 70 de ani”.
Aceștia au analizat în mod specific datele a 7.005 participanți la studiul HUNT4 70+ – unul dintre cele mai mari studii din lume privind demența la nivelul populației.
Dintre aceștia, 902 fuseseră diagnosticați cu demență mai târziu în viață, în timp ce 2.407 sufereau de deficiență cognitivă ușoară (care, potrivit autorilor, nu duce neapărat la demență).
Cercetătorii au dezvăluit că persoanele care desfășoară o activitate profesională solicitantă din punct de vedere fizic au avut aproximativ 15,5% mai multe șanse de a dezvolta demență, comparativ cu doar 9% în cazul unei AP profesionale scăzute.
Cercetătorii au dedus că au existat mai multe motive pentru constatările lor, și anume ravagiile pe care aceste munci le fac atât asupra corpului, cât și asupra minții.
Activitățile de asistență medicală și de vânzări sunt „adesea caracterizate de o lipsă de autonomie, statul în picioare prelungit, munca grea, orele de lucru rigide, stresul, un risc mai mare de epuizare și, uneori, […] zile de lucru nepotrivite”, conform studiului.
Acest lucru poate împiedica în mai multe rânduri sănătatea creierului la persoanele în vârstă, deoarece activitatea fizică crescută mai târziu în viață a fost „legată de un volum hipocampal mai mic și de performanțe mai slabe ale memoriei”, au scris cercetătorii.
De cealaltă parte a spectrului de joburi, cercetătorii au speculat că joburile mai puțin solicitante din punct de vedere fizic reduc probabilitatea unei catastrofe cognitive, permițând mai multe pauze și, prin urmare, mai mult timp de recuperare.
În mod interesant, aceeași teorie nu este valabilă în cazul unor niveluri mai ridicate de activitate în timpul liber, care sunt asociate, dimpotrivă, cu un „risc mai scăzut de afectare cognitivă”.
Cu alte cuvinte, studiile nu au infirmat în totalitate mantra „corp sănătos minte sănătoasă”.
Conform studiului, o altă teorie pentru această legătură cu pierderea creierului de către muncitori, conform studiului, este că ingineria, administrația și predarea, precum și alte slujbe „mai stimulative din punct de vedere cognitiv” îi ajută probabil pe oameni să mențină un nivel ridicat de cogniție mai târziu în viață.
Într-adevăr, un studiu din 2016 a constatat că următoarele locuri de muncă ajută la menținerea unei funcții sănătoase a creierului: manager, profesor, avocat, lucrător social, inginer, fizician, medic, dentist și farmacist.
„Rezultatele noastre subliniază în special necesitatea de a urmări persoanele cu activitate profesională și fizică ridicată pe parcursul vieții, deoarece acestea par să aibă un risc mai mare de a dezvolta demență”, a concluzionat Dr. Skirbekk.
Desigur, acesta nu este primul studiu care face lumină asupra legăturii dintre AP profesională și bolile cerebrale – studiul face referire la mai multe.
Cu toate acestea, în studiile anterioare, AP profesională era în principal „auto-raportată” și, prin urmare, era predispusă la prejudecăți de reamintire și interpretări greșite.
Acest lucru a fost valabil mai ales la subiecții mai în vârstă, a căror memorie și interpretare pot fi afectate de schimbări în funcția cognitivă, conform cercetării.
Dr. Skirbekk a declarat că cercetările viitoare ar trebui să evalueze modul în care activitatea fizică ocupațională și alți factori „se raportează la riscul de demență și de afectare cognitivă ușoară la vârste înaintate”.
La Spitalul Orășenesc Mioveni din județul Argeș a fost realizată o intervenție chirurgicală remarcabilă în…
Începând cu 1 ianuarie 2025, unii pensionari din România vor beneficia de o majorare a…
Meteorologii au emis noi prognoze pentru iarna 2024-2025, care va aduce surprize. Deși vom avea…
Investiția în cercetare-dezvoltare la nivelul industriei farmaceutice inovatoare reprezintă unul dintre factorii majori care contribuie…
Miliardarul Bill Gates a lansat un nou avertisment şi susţine că omenirea, chiar dacă va…
Pe 8 noiembrie, românii sărbătoresc Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, care sunt considerați ocrotitori ai…