În antichitate, romanii făceau vin din frunzele de țelină, pe care-l consumau apoi pentru sporirea potenței, iar grecii foloseau rădăcinoasa pentru proprietățile sale terapeutice
Dana Lascu
Leac pentru multe boli, învăluit în mister, cam așa ar putea fi descrisă țelina, nelipsită din oalele de gătit. Misterul vine din faptul că … nu se știe cu exactitate de unde provine planta. Unii cercetători spun că ar fi originară de pe malurile Mării Negre, alții că ar fi crescut sălbatică pe țărmurile Mediteranei, dar sunt și oameni de știință care spun că ar fi fost „importată” acum vreo 4.000 de ani din Orientul Mijlociu sau chiar din China. Cert e că proprietățile sale curative sunt cunoscute, și ele, cam tot de pe atunci. În Grecia și Roma antică semințele de țelină erau folosite ca tonic pentru bărbați, dar erau folosite și ca leac contra alcoolismului și al constipației! Din frunzele ei se făcea un vin care – la fel – mărea potența. Tămăduitorii ayurvedici din India credeau că seminţele de ţelină depozitează energia shukra, capabilă să reîntinerească rapid organismul, dar şi să trezească sau să retrezească „capacitatea” de procreere. La fel, medicii chinezi foloseau sucul de țelină ca pe un tonic pentru bolnavii de rinichi, pentru persoanele vlăguite, cele îmbătrânite prematur, dar și pentru femeile care intrau înainte de vreme la menopauză. În combina- ţie cu păpădia, seminţele plantei sunt un puternic remediu împotriva gutei, reumatismului, a problemelor renale şi a hipertensiunii arteriale.
Sursă veritabilă de vitamine
Frunzele de țelina sunt foarte bogate în vitamina A, pe când tulpinile sunt o sursă de vitamina B1, B2, B6 și C, dar și de potasiu, iod, calciu, magneziu, fier, fosfor, acid folic, sodiu și aminoacizi esențiali, celuloza și un ulei eteric – cele care-i dau, de altfel, gustul aparte.
La ce e bun sucul de țelină
Sucul din frunzele plantei are proprietăți diuretice, stimulatoare, afrodisiace, depurative, digestive și antireumatice, curăță sângele și reglează activitatea hormonală, așa că poate fi folosit și ca leac pentru acnee juvenilă și psoriazis. Sucul din rădăcină de țelină se recomandă și în surmenaj, obezitate, astenie și afecțiuni hepatice. Ambele tipuri de suc se beau zilnic, în cure de până la 15 – 20 de zile. Ceaiul de țelină, preparat dintr-o linguriță de plantă uscată mărunțită și o cană de apă fiartă, este adjuvant în bronșita cronică, tuse veche, răgușeală și astm bronsic. Se bea câte o cană înainte de mesele principale. Extern, frunzele de țelină se opăresc și se pun pe articulațiile dureroase (artroză), sub forma de pansamente
