O persoană care a suferit un accident vascular cerebral (AVC) trebuie transportată cât mai repede la un spital specializat, însă o problemă este că nu toate spitalele fac tromboliză (dizolvarea cheagului), potrivit lui Armand Frăsineanu, medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina din București.
Medicul a subliniat importanța unui program național pentru accidentul vascular cerebral.
„Prezentarea rapidă la un spital specializat în tratamentul AVC după apariția simptomelor și tratamentul instituit precoce maximizează șansa de succes terapeutic și de recuperare post-AVC. Mijloacele de tratament pentru accidentul vascular cerebral s-au perfecționat continuu în ultimii 15 ani, de la introducerea trombolizei intravenoase și până la mijloace mai sofisticate, precum trombectomia endovasculară. (…) Problema noastră la ora actuală rămâne deplasarea în timp util către un spital specializat. Nu toate spitalele care au neurologie fac tromboliză (dizolvarea cheagului). Nu avem un program național pentru accidentul vascular cerebral. Totul se desfășoară haotic, ambulanța duce pacientul indiferent de fereastra de timp, de tabloul clinic, către spitale care fie nu au neurologie fie sunt spitale care au neurologie dar nu fac tromboliză. Deci, din păcate aici suntem deficitari și cred că avem o mare problemă cu serviciile de urgență”, a afirmat Armand Frăsineanu.
Medicul a subliniat importanța unor modalități de educare a populației pentru că în continuare pacienții ezită să se adreseze serviciilor de urgență și merg la spital, fiind de preferat să se adreseze direct serviciilor de urgență, iar acestea să facă trierea.
De asemenea, medicul a susținut că pacienții trebuie responsabilizați în ceea ce privește tratamentele și controalele prescrise.
„Accidentul vascular, pe lângă mortalitate, este și o cauză de dizabilitate, sechelele însemnând scăderea calității vieții pacientului, a familiei, a sistemului social. (…) Este mai ușor să prevenim. Vorbind de anticoagulante de tip nou și le percepem ca pe o medicație categoric modernă. În ce constau avantajele lor — în primul rând, eficacitate mai mare, dar cel mai important scăderea importantă a evenimentelor adverse și a efectelor secundare. Un mare avantaj este că avem mult mai puține hemoragii, și aici vorbesc de hemoragii cerebrale, digestive, intraoculare la această clasă de anticoagulante de tip nou”, a arătat Armand Frăsineanu.
El a vorbit și de recunoașterea accidentului vascular, prin metoda FAST (Face, Arms, Speech, Time).
Printre semnele care trebuie urmărite în recunoașterea unui accident vascular cerebral sunt — asimetria feței, inabilitatea de a ridica ambele brațe, probleme la pronunțarea cuvintelor. În cazul unor astfel de simptome, trebuie apelat cât mai repede numărul de urgență și persoana respectivă transportată la cel mai apropiat spital.
„Cam 30% din pacienți au accidente vasculare mute. Sunt zone în creier care, deși suportă un mic infarct, nu au o expresie clinică deosebită. (…) În ceea ce privește prevenția, discutăm de identificarea factorilor modificabili. Avem factori de risc nemodificabili cum ar fi vârsta, toți evoluăm către un factor de risc, sexul masculin—un bărbat de 40 de ani are același risc ca o femeie de 70 de ani, bolile genetice. (…) Foarte important este factorul timp. 85% din accidentele vasculare sunt ischemice. Cu alte cuvinte, de undeva a plecat un cheag de sânge și s-a oprit într-un vas, mai mare sau mai mic. Dacă vorbim de fibrilație atrială, de obicei pleacă din inimă și este un cheag mare. (…)”, a mai spus Armand Frăsineanu.
El a subliniat că este esențial ca pacienții să fie conștienți că, dacă nu-și schimbă stilul de viață care a determinat apariția primului accident vascular cerebral, posibilitatea unei recidive rămâne crescută.
Potrivit Centrului pentru Inovație în Medicină, o persoană din șase va suferi un accident vascular cerebral (AVC) la un moment dat, pe parcursul vieții. De asemenea, peste 60.000 de români suferă anual de un AVC, iar 54.000 de români mor în fiecare an din cauza unui AVC.
