Academicianul Ovidiu Bojor, inventatorul fitoterapiei moderne în România: „Unii mănâncă cu polonicul, eu mănânc cu lingurița. Puțin și ușor, dar din toate”

Ce înseamnă o zi din viața doctorului în farmacie Ovidiu Bojor? Cum o petrece? Ce reguli respectă? În speranța că regulile sale de viață vă vor ajuta să găsiți răspunsuri la întrebări care vă frământă, vă oferim un interviu cu omul care a pus bazele fitoterapiei de la noi

Loreta Popa

Este doctor în farmacie, inventatorul fitoterapiei moderne în România şi academician. Nimic din ce e legat de plante nu-i este străin, de aceea profesorul Ovidiu Bojor este întotdeauna consultat când vine vorba de acestea. Viaţa sa înseamnă natură, înălţimi şi iubire. „De la 60 de ani am început să duc o viață normală pentru condiția mea. În primul rând, opt ore de muncă activă intensă, opt ore de odihnă activă și opt ore de somn”, susţine dr. Ovidiu Bojor.

Cei mai mulţi irosim partea cea mai frumoasă din viaţă, adică odihna activă, al doilea opt. Odihnă activă nu înseamnă să stai pe fotoliu sau pe pat, cu ochii în tavan, înseamnă în primul rând mişcare. Înseamnă un lucru foarte important pe care îl neglijăm, relaţia cu familia, muzica, dans, antren, sportul preferat, bicicletă. Şi măcar două ore din odihna activă trebuie dedicate familiei şi copiilor. „Pentru refacerea neuronilor avem nevoie de opt ore de somn. Nu putem îndeplini cei trei opt. Nici măcar eu. Am conferinţe, lucruri neprevăzute, dar să nu facem o regulă din asta, să le lăsăm să fie excepţii. Trebuie să ne ocupăm de cele patru învelișuri pe care le avem: corpul mental, corpul fizic, sentimental şi cel energetic. Pe acesta din urmă îl avem toţi într-o măsură mai mare sau mai mică”, crede Ovidiu Bojor.

 „Suntem ceea ce mâncăm!”

Alimentaţia este foarte importantă dacă vrem să avem o sănătate de fier. Suntem ceea ce mâncăm, crede Ovidiu Bojor. „Unii mănâncă cu polonicul, alții cu lingura, eu mănânc cu lingurița. Puțin și ușor, dar din toate”, afirmă dr. Bojor. Mare greşeală este că unii sunt carnivori, alţii vegetarieni. Trebuie să realizăm că în stadiul acesta de evoluţie am devenit omnivori. Avem nevoie de o alimentaţie complet omnivoră. Mai bună decât o alimentaţie pur vegetariană este cea ovolactovegetariană.

„Din când în când şi în special pentru copii, în perioada de creștere, de la 4 până 18 ani, avem nevoie și de proteine animale, carne roșie. Explicaţia este foarte simplă. Să luăm soia ca exemplu, care este bogată în proteine, lipsesc patru până la cinci aminoacizi esenţiali, faţă de cei din carne. Aceştia contribuie la dezvoltarea fizică, intelectuală, cerebrală, spirituală a tânărului. Pe măsură ce înaintăm în vârstă diminuăm cantitatea de carne, o înlocuim cu proteine ușoare, pește de exemplu. Conţine omega 3, omega 6, alte elemente, în afară de proteina aceasta uşor asimilabilă. Recomand celor mai sensibili peștele de apă dulce precum șalăul, știuca, bibanul, avatul și cleanul”,  ne sfătuieşte dr. Bojor.

Orele perfecte pentru masa principală

Încă un lucru foarte important este cum servim masa principală. Ea poate fi la ora  12.00, la 14.00, la 16.00. „În primul rând trebuie să avem cel puţin două minute de reculegere. Să ne detașăm de absolut orice din jurul nostru, de eforturi, de gânduri rele, iar după aceea să închidem televizorul, să angajăm cât mai puţine discuţii în timpul mesei şi vom obţine nişte rezultate formidabile”, declară academicianul.

Alimente la temperatură constantă

Feriţi-vă de prea fierbinte şi prea rece! Supa, ceaiul, cafeaua, prea fierbinţi înseamnă 38 de grade, 39 de grade temperatura maximă, fiindcă la 40 de grade mor enzimele din cavitatea digestivă şi atunci suntem privaţi de aceste elemente foarte importante în  fenomenul de digestie. „La 42 de grade, murim şi noi. Termometrul este foarte simplu. Cele două palme așezate pe castronul de ciorbă sau pe ceașca de cafea și când simțiți că nu vă mai frige puteți să ingerați”. Masticaţia este şi ea foarte importantă, este de părere doctorul Bojor, fiindcă prima digestie are loc în gură. Chiar şi supa trebuie masticată de trei sau patru ori, alimentele tari, de cel puţin zece ori. „După ce ați înghițit veniți cu al doilea aport de alimente. Nu umpleți gura și înfulecați! Lucruri pe care poate respecta absolut oricine. Cel mai bun exemplu este comportamentul fiecărui individ care dă lecţii altora: am întâlnit cabinete de slăbit cu nutriţionişti de 80 de kg sau 90. Când ai intrat în cabinetul acela îţi dai seama că acel medic nu-ţi poate recomanda nimic dacă el însuşi nu o respectă”, opinează Ovidiu Bojor.

CV de top: 25 de tratate și 200 de lucrări științifice

Profesorul Ovidiu Bojor s-a născut la 1 noiembrie 1924. De natură s-a legat de mic, pe când cutreiera pădurile alături de tatăl său, profesor de Ştiinţele Naturii. A început şcoala la Târgu-Mureş, iar studiile preuniversitare le-a încheiat la Caransebeş. Absolvent al Institutului de Medicină şi Farmacie Bucureşti, Facultatea de Farmacie, doctor în Farmacie din 1968, a publicat 25 de tratate de specialitate şi peste 200 de lucrări ştiinţifice. S-a ocupat de cartarea florei medicinale din Carpaţi timp de 25 de ani, iar metodologia elaborată a fost adoptată de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială pentru ţările în curs de dezvoltare. A condus patru expediţii ştiinţifice pentru exploatarea florei medicinale din Himalaya şi a avut misiuni exploratorii în Afganistan, Ruanda, Uganda, Burundi şi Botswana. Preşedinte, din 2002, al Patronatului „Planta Romanica”, din cadrul UGIR-1903. Treizeci şi cinci de brevete stau mărturie asupra faptului că Ovidiu Bojor a căutat să ajute omenirea cu ajutorul plantelor. În politică nu a intrat, deoarece tatăl său i-a dat acest sfat. Simte şi acum că a făcut bine.

„Efortul ne face să devenim mai puternici”

Când a devenit consilier și expert pentru dezvoltare industrială al Națiunilor Unite, în Katmandu, ca să poată definitiva ultima fază a unui proiect de construcție a primei industrii farmaceutice pe bază de plante medicinale din flora nepaleză, a trebuit să locuiască acolo doi ani. Crede cu tărie că efortul depus în viață ne face mai puternici, ne ajută să devenim mai buni, mai creativi. Totul e să nu intri în starea de depresie, de deznădejde, de indiferență. A avut trei mentori. Primul a fost doctorul Victor Bojor, fratele tatălui, Episcop de Cluj. Al doilea a fost părintele Suciu, de la Târgu Mureș, preot tânăr și filosof, ajuns Episcop, care a fost închis în pușcăriile comuniste și a fost asasinat în Sighetul Marmației. De la aceștia a înțeles cât de important e să-ți trăiești viața în vecinătatea lui Dumnezeu. „«Dieu donne a ceux qui se donnent”, „Dumnezeu dăruiește celor care se dăruiesc». O vorbă pe care o știu de la monseniorul Ghika, cel de-al treilea mentor spiritual al meu. Eram surprins să-l ascult vorbind despre sufletul plantelor, despre afecțiunea lor, despre o spiritualitate care există în natură, la orice nivel. Despre terapia florală, despre energiile plantelor și despre comunicarea spirituală între floare și om, lucru pe care îl intuise în vremea aceea doctorul Edward Bach, care instituise terapia florală. Oameni ca acești mentori ai mei au dus lumea înainte”, povestește Ovidiu Bojor.