Din cuprinsul articolului
Pneumolog român, dr. Flavia Groșan din Oradea, a devenit cunoscută după ce a ajutat aproape o mie de pacienți bolnavi de coronavirus, în diferite stadii. Aceasta a ales să abordeze virusul ca pe o pneumonie atipică, explicând că protocolul din spitale comite greșeli uriașe care de multe ori duce la moartea pacienților de coronavirus.
Colegiul Medicilor Bihor s-a autosesizat după publicarea unui articol în care o doctoriţa din Oradea, proprietara unui cabinet privat, susţine că a vindecat o mie de persoane infectate cu Covid tratându-le ca cu un banal antibiotic. Dr. Flavia Groşan va trebui să dea seama în faţa Comisiei de Etică pentru afirmaţii nefondate, conform cărora protocoalele terapeutice din spitale duc la decesul pacienţilor, precum şi pentru afirmaţia că a vindecat bolnavi care, în realitate, au ajuns în stare gravă în Spitalul Municipal după tratamentul ei „miraculos”.
Covidul este o pneumonie, una atipică, dar pneumonie, și trebuie tratată ca atare, spune dr.Groșan.
”Obiectivul meu de la începutul pandemiei a fost ca niciun pacient să nu ajungă pe mască de oxigen, nu intubat, pe mască. Și nu a ajuns. Eu mă duc pe medicația mea clasică, ieftină, care include și Claritromicina, un antibiotic ce face parte din grupa antibioticelor macrolide. Este singurul antibiotic cu tropism (proprietate de a se localiza în anumite organe) viral. Sunt doar trei antibiotice în clasa macrolidelor, eritromicina, pe care toată lumea o știe, azitromicina și claritromicina. Mie nu-mi place azitromicina, pentru că este o copie mai slabă a claritromicinei. Eu am lucrat în niște studii clinice foarte interesante pe pneumonii și acolo am învățat despre tropismul viral al claritromicinei, acolo am învățat rolul antiinflamator al claritromicinei, pe care nu îl are niciun antibiotic. Și de 10 ani lucrez cu acest antibiotic în pneumonii virale și atipice. Pe mine m-a prins perfect pandemia și m-am dus ca și tratament etiologic pe claritromicină. Sigur că, pe lângă acest antibiotic, mai sunt câteva tratamente adjuvante, că ea singură nu face față. Este o schemă de tratament care îmi aparține. Ați văzut la cazul Benedek, profesorii care se omoară ei între ei? Eu mă așteptam la o schemă de tratament și am întrebat și atunci cum a ajuns profesorul în Terapie Intensivă. Acolo numai bunul Dumnezeu și un terapist ieșit din comun te mai pot salva. Ce s-a întâmplat până acolo? Pe mine asta mă interesează”, ne spune dr. Flavia Groșan, într-un interviu acordat pentru national.ro
Oxigenul în exces provoacă edem cerebral
”În saturațiile de oxigen de peste 80% eu mă duc cu doze foarte mici de oxigen, 2-3 litri pe minut și timp scurt pe zi, 4-5 ore. Oxigenul în exces inhibă creierul, pentru că normal creierul controlează organismul, nu un aparat. Eu aici nu am fost de acord cu ei deloc, cu dozele foarte mari de oxigen pe care le administrează, cu 20 de litri îi bagă în acidoză, în edem cerebral. Pentru că ei nu sesizează că oxigenul ține saturația, dar crește în același timp dioxidul de carbon în creier și fac edem cerebral și mor. Eu mă duc pe medicație ca să controlez saturația din oxigen. Oxigen foarte puțin și apoi la plimbare. Heparina mea este plimbarea, obligatoriu, un minut pe oră te plimbi, masă-pat, masă-geam, masă-bucătărie. Eu nu dau heparină pentru că mi-e frică să nu facă hemoragie alveolară, pentru că pacienții intră pe picioarele lor și se degradează extraordinar de repede, în 3-4 zile ei sunt în ATI. Dacă eu mă sperii la 80% saturație atunci mă las de meserie, iar ei sub 90 îi bagă în spital. Am avut un pacient de 50 de ani cu 65% saturație. Medicul de familie a trimis salvarea după el, dar omul a spus că preferă să moară acasă decât să se ducă în spital și a apelat la mine. Am reușit să îl vindec fără spitalizare și doar cu o doză mică de oxigen. M-am dus pe medicație calm, frumos până când l-am vindecat. Dacă se ducea în spital îl intubau pe loc”, ne-a declarat medicul pneumolog-bronholog Flavia Groșan.
Flavia Groşan, medic pneumolog român, a explicat că modul ei de abordare presupune investigarea simptomelor tipurilor de pneumonii pe care le-a împărţit în trei categorii şi pe baza cărora face o schemă de tratament. Ea a subliniat că face şi consultaţii online pentru a nu pune pe drumuri bolnavul dacă se află într-o stare febrilă.
„Îmi dau seama imediat ce fel de de pneumonie are pacientul”
„Aici am peneumoniile de virale (gripa infecțiile de sezon virușii de sezon covidul ) au anumite simptome. Eu imediat îmi dau seama care e gripă, care e COVID. Clinic din cap, îmi dau seama. Mie nu îmi trebuie investigații foarte multe să plimb bolnavul febril să-l înnebunesc de cap din simptome.
Apoi avem pneumoniile bacteriene (pneumococ, streptococ, stafilococ) care sunt niște pneumonii extrem de grave cu febră de patru cinci zile.
Și mai avem pneumoniile atipice (micoplasme, chlamydii) foarte interesante sunt pneumoniile astea. Sunt uşoare, dar rămâne în urmă o tuse, astenie și ține o lună. Organismul reușește să învingă boala și peste o lună iarăși apare. Eu tot timpul le iau în calcul și le tratez”, a mai povestit medicul.
„Schema merge şi pe gripă şi pe COVID şi pe H1N1”
„Eu am mers pe calea mea cu schema mea cu Claritromicina mea. Stiam ce rol are, pe lângă faptul că are tropism viral are rolul de antiinflamator, puțină lume știe chestia asta. Îmi dau seama că merge și pe viruși și pe COVID și pe gripă. Eu așa am dat tratat H1N1”.
„Am fost chemată la Colegiul Medicilor pentru că am zis că un anume protocol nu este bun. Un medic m-a sesizat”
„Am făcut o poveste din schema mea. Nu știu cum se va sfârși pentru că deja văd că sunt chemată la Colegiul Medicilor. Este povestea mea și acelor mii de pacienți pe care i-am tratat. Eu vreau să explic fiecăruia în parte despre ce e vorba. Întrebați miile de pacienți”, a mai spus Flavia Groşan, medic pneumolog din România.
