Din cuprinsul articolului
Ancheta OMS a început,dar se confruntă cu provocări. Identificarea sursei va fi dificilă, iar anchetatorii vor trebui să se confrunte cu situația politică sensibilă.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a lansat planul de investigare a originilor pandemiei COVID. Căutarea va începe în Wuhan – orașul chinez unde a fost identificat pentru prima dată noul coronavirus SARS-CoV-2 – și se va extinde în toată China și nu numai.
Urmărirea căii virusului este importantă pentru prevenirea viitoarelor răspândiri virale.
O echipă din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) este în cele din urmă aşteptată în China pentru a ancheta originea pandemiei, la mai bine de un an de la apariţia noului coronavirus, relatează marţi AFP.
Vizita celor zece experţi ai OMS reprezintă un subiect extrem de sensibil pentru regimul chinez, dornic să evite orice responsabilitate pentru epidemia care a provocat peste 1,8 milioane de decese pe întreg globul. Într-o asemenea măsură încât această vizită capătă aspectul unei misiuni secrete. Datele sale nici măcar nu au fost specificate, OMS făcând referire pur şi simplu la ”prima săptămână a lunii ianuarie”, notează AFP.
Deşi a reuşit să eradicheze practic boala de pe teritoriul său, Beijingul nu a reuşit să-l împiedice pe preşedintele SUA, Donald Trump, să acuze în mod regulat că a răspândit ”virusul chinez” pe planetă – şi chiar că l-ar fi lăsat să scape dintr-un laborator de virologie din Wuhan, oraşul din centrul ţării în care a apărut virusul, la sfârşitul anului 2019.
Semn de încordare, ţara comunistă l-a condamnat săptămâna trecută la patru ani de închisoare pe jurnalistul Zhang Zhan, care a relatat despre carantina din Wuhan. Iar autorităţile de la Beijing nu pierd nicio ocazie să pună la îndoială originea chineză a virusului, după ce iniţial au aruncat vina pe o piaţă din Wuhan unde erau vândute animale vii.
„Din ce în ce mai multe cercetări sugerează că epidemia ar fi putut apărea în multe locuri din lume”, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute ministrul de Externe, Wang Yi.
Din cauza epidemiei, experţii internaţionali vor trebui să urmeze o carantină de două săptămâni după sosirea lor în Beijing. Ei vor avea la dispoziţie trei până la patru săptămâni pentru anchetă. Astfel, ei s-ar putea deplasa la Wuhan în jurul datei de 20 ianuarie, la un an după instituirea carantinei în această metropolă cu 11 milioane de locuitori, la 23 ianuarie 2020.
Data de 20 ianuarie este, de asemenea, cea la care Donald Trump trebuie să părăsească reşedinţa de la Casa Albă, iar unii observatori presupun că Beijingul ar fi dorit să aştepte plecarea sa înainte de debutul efectiv al anchetei, pentru a nu oferi impresia că cedează exigenţelor preşedintelui republican. Acesta din urmă a solicitat în repetate rânduri o anchetă internaţională asupra originii virusului, o cerere preluată de Australia – supusă în ultimele luni sancţiunilor comerciale chineze.
Întârzierea cu care China a acceptat o anchetă independentă înseamnă că primele urme ale infecţiei vor fi dificil de identificat de către cercetători.
”Nu sunt optimist. Ei vor ajunge după bătălie”, a avertizat specialistul în boli infecţioase Gregory Gray de la Universitatea Duke din Statele Unite.
”Va fi incredibil de dificil de identificat originea virusului”, a declarat Ilona Kickbusch de la Institutul Universitar de Studii Internaţionale şi Dezvoltare din Geneva.
Oamenii de ştiinţă cred în general că gazda iniţială a virusului a fost un liliac, însă animalul intermediar care a permis contaminarea umană nu este cunoscut.
Media chineze evocă din ce în ce mai des ipoteza importării virusului prin intermediul alimentelor congelate, teorie respinsă de OMS.
Pentru organizaţia internaţională, acuzată de administraţia Trump de tendinţe pro-chineze, nu există nicio îndoială că experţii săi vor putea investiga liber, chiar dacă Beijingul încă nu a confirmat că Wuhan se află într-adevăr în programul vizitei. ”Echipa va merge la Wuhan, acesta este obiectivul misiunii”, a declarat la jumătatea lunii decembrie directorul Programului pentru urgenţe sanitare al instituţiei cu sediul la Geneva, Michael Ryan. „Vom lucra alături de colegii noştri chinezi, aceştia nu vor fi (…) supravegheaţi de oficiali chinezi”, a asigurat el.
Misiunea este formată din zece oameni de ştiinţă (Danemarca, Regatul Unit, Olanda, Australia, Rusia, Vietnam, Germania, Statele Unite, Qatar şi Japonia) recunoscuţi în domeniile lor de expertiză.
„Scopul nu este să fie desemnată vinovată o ţară sau o autoritate”, a declarat pentru AFP unul dintre membrii echipei, Fabian Leendertz, de la Institutul Robert Koch din Germania. ”Este vorba despre înţelegerea a ceea ce s-a petrecut pentru a împiedica să se întâmple din nou”.
În cazul în care ancheta ar fi obstrucţionată de autorităţi, ”acest lucru ar avea un impact negativ asupra reputaţiei politice şi ştiinţifice a Chinei”, a atras atenţia profesorul Gregory Gray.
Însă, aspectele politice fac puţin probabil ca investigarea unei ipoteze, aceea că focarul ar fi fost provocat de o scurgere din Institutul de Virologie din Wuhan, să aibă mână liberă, a declarat Raina MacIntyre, care ocupă funcţia de director al Programului de cercetare în domeniul biosecurităţii din cadrul Institutului Kirby din Australia.
”Cred că este puţin probabil ca toate virusurile din laborator să fie în acel moment puse la dispoziţia echipei”, a spus ea. ‘Deci eu nu cred că vom cunoaşte vreodată adevărul”, a adăugat cercetătoarea, citată de Reuters.
