Din cuprinsul articolului
”Amețesc când mă ridic din pat.” Potrivit prof. dr. Cristian Dinu Popescu, seful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi, ameteala sau vertijul este o senzatie neplacuta care se caracterizeaza prin pierderea echilibrului, senzatia de rotire a obiectelor din jur, clatinare si uneori cadere.
Desigur, anterior ametelii pot sa apara si alte semne, cum ar fi greata, varsaturile sau incetosarea vederii. Simptomele care insotesc, de obicei, vertijul sint: greata, varsaturi, paloare, transpiratii, anxietate, teama si uneori lesin. Aceste simptome sint cauzate de conexiunile multiple dintre organul vestibular (aflat in urechea interna) si sistemul nervos autonom.
Orice lezare a sistemului vestibular poate cauza perturbari vegetative. Rolul cel mai important in reglarea echilibrului il detine sistemul vestibular, care cuprinde un aparat de receptie (portiunea vestibulara a urechii interne, numita si labirint), o cale de transmitere (nervul vestibular) si caile vestibulare centrale, dintre care unele se termina in lobul temporal. Ameteala, incetosarea privirii si pierderea starii de constienta fac parte dintre simptomele sincopei (lesin) de cauze neurologice sau cardiace.
Amețesc când mă ridic din pat. Semne ale unor dezechilibre
Ametelile reprezinta semne ale organismului care indica existenta unor dezechilibre sau leziuni. Daca sint descoperite la timp si daca sint luate masurile necesare recomandate de medic, se inlatura evolutia multor afectiuni si se restabileste starea de sanatate. Aceste semne pot sa apara in orice perioada a anului, dar ele sint mai frecvente vara, in zilele calduroase, cu temperaturi ridicate si primavara, cind organismul este mai slabit dupa perioada rece a anului si mai lipsit de cantitatea necesara de vitamine si minerale.
Ameteala poate sa apara si la persoane sanatoase, la aplecarea si apoi ridicarea brusca a capului, dupa invirtire, in cazul purtarii unor ochelari nepotriviti, in timpul sarcinii sau in timpul unei calatorii cu masina, cu avionul sau cu vaporul. In aceste situatii, sistemul vestibular este stimulat mai puternic sau pentru perioade mai lungi de timp. Dar ameteala poate aparea si in cazul unor boli, cum ar fi: anemia, cresterea sau scaderea tensiunii, infectii ale urechii, infectii ale creierului – cum ar fi encefalitele, intoxicatii cu alcool etc.
Vertijul care acompaniaza afectiunile cerebrale (numit „vertij central”) este rareori un simptom izolat. El apare, de obicei, insotit de alte simptome neurologice cum ar fi: dizartrie (tulburare a vorbirii), vedere dubla, slabiciune la nivelul membrelor superioare sau inferioare, amorteala sau intepaturi la nivelul diferitelor parti ale corpului, pierderea constientei. Orice afectiune care provoaca vertij are si trasaturile ei caracteristice.
Accidentul ischemic tranzitor (AIT) si AVC (accident vascular cerebral) constituit sint caracterizate prin aparitia brusca a vertijului si vederii duble, deficit motor (slabiciune la nivelul membrelor), pierderea cordonarii miscarilor. Vertijul este de obicei constant si se mentine timp indelungat.
Daca la AIT simptomele dispar in maxim 24 de ore, in cazul unui AVC constituit, vertijul este de obicei constant si se mentine timp de citeva zile. AVC-ul este o afectiune tipica pentru virstnici. Vertijul aparut la persoanele cu tumori cerebrale are un debut lent, gradat, de obicei insotit de dureri de cap cu intensitate crescinda si este unilateral. Vertijul poate creste in diferite pozitii particulare ale corpului.
Migrene
In migrene, ameteala este asociata cu durerea de cap si de obicei o precede, o acompaniaza sau persista si dupa episodul cefalgic. Vertijul si cefaleea apar sub forma de atac, iar intre atacuri pacientul nu are nici ameteli, nici dureri de cap. Migrena este mai frecventa la persoanele tinere sau de virsta medie, mai ales la femei.Vertijul poate fi, de asemenea, unul din simptomele epilepsiei. In unele cazuri pacientii au ameteli si pierderi de constienta (imobilitate, „absenta”) si uneori halucinatii si miscari stereotipe, de exemplu mestecat.
Amețesc când mă ridic din pat. Cind trebuie sa mergem la medic
Ametelile care apar in mod repetat nu trebuie neglijate. Ele pot fi semnul unor boli, unele dintre ele grave, cum ar fi ateroscleroza cerebrala, accidentele vasculare cerebrale, encefalitele de trunchi cerebral, scleroza multipla, modificari hormonale, stres prelungit cu cresterea valorilor tensiunii arteriale. Este necesar sa apelam la medic daca ametelile se repeta, daca sint insotite de febra, dureri de urechi sau de cap, daca apar in timpul unui tratament cu medicamente prescrise de medic.
”Pacientii trebuie sa solicite ajutorul unui serviciu medical de urgenta in cazurile in care ameteala este insotita de tulburari de vedere, amortirea fetei si membrelor, palpitatii, dureri toracice, dificultati de respiratie sau confuzie mintala ori daca ametelile persista, in ciuda ingrijirilor medicale”, incheie prof. dr. Cristian Dinu Popescu.
Si spondiloza cervicala poate provoca ameteli
Spondiloza cervicala intervine prin tulburarile de irigatie ale centrilor de echilibru. In anumite conditii, la miscarile capului si gitului cel putin una dintre arterele cerebrale este comprimta tranzitoriu. Astfel, se diminueaza debitele de singe care ajung la sistemul vestibular si apar ametelile. Se mai pot adauga si elemente vegetative, cum ar fi scaderea valorilor tensiunii arteriale si pozitia „in picioare”, ceea ce poate agrava tulburarile de echilibru. La acestea se adauga greata si aparitia unor sunete in urechi.
