Nelu Tătaru, declarații de presă la 1 septembrie, o dată importantă, care aduce câteva măsuri așteptate de mulți: deschiderea restaurantelor, a teatrelor și cinematografelor iar în două săptămâni, reînceperea activității școlare. Nelu Tătaru este de părere că avem de-a face cu o revenire la o viață cvasinormală.
Iată declarația Ministrului Sănătății în cadrul unei conferințe de presă, despre redeschiderea noului an școlar.
”Începând cu 15 mai am mers pe drumul revenirii la o activitate cvasinormală. Explicam atunci că avem o evoluție care ne permite niște relăxări, relaxările veneau cu niște norme, norme care trebuiau respectate.
Din a doua săptămână a lunii iunie, am avut o recrudescenţă a creșterii numărului de cazuri noi și așa a fost și iulie și august. După toate aceste măsuri de relaxări, 15 mai, 1 iunie, 15 iunie, n-au mai fost măsuri de relaxare.
1 septembrie vine cu o serie de măsuri de revenire la o viață cvasinormală. Avem redeschiderea restaurantelor, redeschiderea cinematografelor și teatrelor.
Dar dintre cele mai importante, dacă nu cel mai important, este reînceperea anului școlar. De ce este necesară reînceperea anului școlar din punct de vedere educațional, din punct de vedere social, cred că înțelegem cu toții.
Cum specifica și doamna ministru, efortul este comun. Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Guvernul României au această misiune de a asigura începerea anului școlar și desfășurarea lui în condiții de siguranță, dar efortul trebuie să fie un efort comun, atât Guvern, elevi, părinți, profesori.
Dacă ne referim la condițiile în care se desfășoară acest an școlar, trebuie să spunem că sunt aceleași precauții pe care le menționam încă de la începutul acestei pandemii: distanțare, dezinfecție, portul măștii. Adaptarea acestor condiții la fiecare unitate școalară a impus un efort maxim în ultimele două luni.
Am avut experiența desfășurării Examenelor pentru Evaluare și Bacalaureat, examene care s-a desfășurat în condiții de siguranță și am putut vedea și rezultatele.
Plecând de la acele reguli, de la acele criterii, am adaptat și pentru începerea anuui școlar o serie de reguli, atât pentru învățământul preuuniversitar, cât și pentru învâțământul universitar. Am plecat de la premiza că toți suntem de acord că procesul de învățământ, sistat șase luni de zile aproape, trebuie să înceapă. Este un moment în care, dacă aplicăm niște reguli, acele riscuri asumate de cazuri noi le vom putea acoperi tocmai prin respectarea acestor reguli. Pe 7 septembrie, Institutul Național de Sănătate Publică va face public și către instituțiile statului evaluarea epidemiologică la fiecare unitate administrativ-teritorială.
În acest moment avem 3.181 de unități administrativ-teritoriale, fiecare din aceste unități va primi evaluarea în funcție de care se va face deschiderea anului școlar, în funcție de scenarii, pentru fiecare unitate școlară în parte.
Pe 7 septembrie va fi prezentată această evaluare. Pe 10 septembrie Consiliile de Administraţie ale unităţilor şcolare vor prezenta Comitetelor Judeţene sau al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, DSP-urilor şi Inspectoratelor Şcolare Judeţene sau al Municipiului Bucureşti scenariul la care s-au hotărât să înceapă acest an şcolar.
Evaluarea în teritoriu se face de către DSP-uri, ISJ-uri, sub coordonarea Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă. ”Libertatea” acordată unităţilor de învăţământ, sub coordonarea DSP-urilor, ISJ-urilor şi Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, este acea descentralizare în contextul în care vrem ca fiecare unitate școlară să înceapă particular acest an şcolar și scenariile pe care le-am prezentat încă de acum două săptămâni să fie adaptate, personalizate pentru fiecare unitate școlară în parte.
Primordială pentru a începe în cel mai dorit scenariu, scenariu 1, este distanțarea, existența acestei distanțări de un metru sau folosirea unor separatoare, este o condiție pentru aplicarea primului scenariu.
La fel, condițiile în care există circuite în școli, pentru a putea asigura circuitului de la intrarea în curte până la intrarea în școală, diferențierea orarelor la clasele primare pentru a putea gestiona orele de pauză, precum și ieșirea copiilor în curtea interioară, grupurile sociale.
Dacă urmărind evoluția în timp și evoluția în comunitatea europeană vedem că sunt luate măsuri similare, pe care le propunem noi astăzi. De menționat, nu va mai exista acea declaraţie pe proprie răspundere, urmând ca fiecare dintre noi să avem responsabilitatea acelui triaj observaţional, din informarea părintelui sau observarea elevului, precum şi adaptarea sau nu după un triaj observaţional către un triaj epidemiologic, de existenţa unui personal medical calificat care să facă acest triaj epidemiologic, cu existenţa unei zone de izolare între un copil care prezintă simtomatologia respiratorie, să poată fi la un moment dat cantonat până la o evaluarea medicală, în contextul în care putem avea un diagnostic sau o supoziţie de diagnostic.
Fiecare din aceşti copii va fi însoţit pe toată această perioadă, iar nicio decizie nu va fi luată fără să aibă acordul părintelui. O urgenţă imediată fiind cea care va solicita o anunţare la 112 şi mers către o unitate spitalicească.
Copiii de la grădiniţe, până la 5 ani, nu vor purta mască. Regulile impuse în condiţiile unei pandemii le vom respecta, în funcţie de fiecare scenariu în parte. Vrem şi considerăm că cele mai multe şcoli pot desfăşura o activitate într-un scenariu 1, ceea ce este de dorit, dar rămâne la latitudinea şi libertatea adaptării celor trei scenarii la fiecare unitate şcolară în parte.”, a explicat Nelu Tătaru în conferința de presă.
