Din cuprinsul articolului
Medicamentul” 100% natural cu proprietăți antivirale. Propolisul are sute de indicații, având proprietăți antivirale, antiinfecțioase, antiinflamatorii și dezinfectante. Acesta acționează și prin stimularea factorilor imunologici specifici și nonspecifici, producând o rezistență sporită a organismului în fața bolii.
Prezența în propolis a esterilor acidului cafeic (CAPE), compuși cunoscuți pentru acțiunea lor antiinfecțioasă și de stimulare a sistemului imunitar.
Medicamentul” 100% natural cu proprietăți antivirale
În stup, propolisul are rolul de a apăra viața coloniei sub raport fizic, chimic și biologic împotriva microbilor, mucegaiurilor, fungilor, insectelor și animalelor
• Propolisul conține peste 200 de substanțe bioactive
• Substanțe de bază ale propolisului: flavonoizi, acizi fenolici și esterii lor, ceruri și acizi grași, polen și oligominerale
Știința confirmă acțiunea antivirală a propolisului – minunea vindecătoare a stupului.
Tinctura de propolis poate fi folosită chiar şi pentru copii de 3 ani, în doze de câte două picături administrate de trei ori pe zi. La adulţi, doza este, în medie, de o picătură pe kilogram corp, pe zi. Se poate administra amestecat cu miere, în cure de trei luni.
În convalescenţe sau în cazul unor afecţiuni respiratorii precum bronşita severă se pot combina mai multe produse ale stupului. Astfel, mierea poate fi mixată cu polen uscat în părţi egale din care se iau două linguri pe zi. La fiecare lingură se pot adăuga câteva picături de tinctură de propolis.
”Cunoscut deja de marii preoți ai Egiptului antic, propolisul s-a dovedit a fi extrem de util, uneori spectaculos de eficient în tratamentul unor afecțiuni ce interesează arborele respirator.
Prin proprietățile antimicrobiene, datorate compușilor flavonoizi, esterilor acizilor fenolici cu alcooli aromatici și uleiurilor esențiale din fracțiunea volatilă), prin proprietățile antiinflamatoare și anestezice, propolisul acționează asupra proceselor patologice, uneori depășind eficacitatea unor medicamente,” scrie prof. dr. Ovidiu Bojor în cartea sa ”Afecțiunile aparatului respirator – Terapii Complementare.”