Din cuprinsul articolului
Rolul bacteriilor este vital organismului. Conștientizăm astăzi că ne aflăm în directă comuniune cu natura și, astfel, cu microbii din jurul nostru. Ființa umană este constituită în mare parte din microbi, iar totalitatea microbilor care îi colonizează organismul poartă numele de microbiom. Acesta depășește numărul celulelor umane cu zece la unu, deci reprezintă peste 100 de miliarde.
Articol scris de Conf.Dr. Sanda-Maria Crețoiu, co-fondator Nutriescience
Numărul de gene găsite în microbiomul unei persoane este de 200 de ori mai mare decât numărul genelor din genomul uman. Bacteriile sunt, însă, colonizatori benefici. Majoritatea lor trăiesc în intestinul nostru, în special în intestinul gros. Se estimează că 100 de miliarde de bacterii, reprezentând peste 500 de specii diferite, locuiesc în fiecare intestin normal și sănătos. De aceea, microbiomul poate cântări până la cinci kilograme.
Rolul bacteriilor este vital organismului, întrucât ajută la digerarea alimentelor, la reglarea sistemului imunitar și conferă protecție împotriva altor bacterii care provoacă boli. Totodată, acestea produc vitamine, inclusiv vitaminele B12, tiamina și riboflavin, dar și vitamina K, care este necesară pentru coagularea sângelui.
Perturbarea echilibrului între diferitele tipuri de bacterii stă la baza declanșării diferitelor boli. Microbii care provoacă boli se acumulează în timp, schimbând activitatea genelor și a proceselor metabolice din organism. Echilibrul microorganismelor (bacteriilor) din intestin poate fi alterat de mai multe cauze diferite, inclusiv: îmbătrânirea, administrarea de antibiotice, boli precum sindromul intestinului iritabil sau boli inflamatorii intestinale sau în urma unui episod de intoxicație alimentară (gastroenterită), cât și a unor intervenții chirurgicale intestinale. Clismele repetate sau colonoscopia pot, de asemenea, perturba acest echilibru.
Rolul bacteriilor este vital organismului
Bolile autoimune precum diabetul, artrita reumatoidă, distrofia musculară, scleroza multiplă și fibromialgia sunt asociate cu disfuncția microbiomului și constau într-un răspuns imun anormal împotriva țesuturilor prezente în mod normal în organism. Bolile autoimune par a fi transmise în mod ereditar și nu prin moștenire ADN.
Biodiversitatea microorganismelor care ne înconjoară, dar și cea din interiorul nostru este esențială pentru menținerea sănătății. Dietele foarte bogate în alimente procesate și în carbohidrați rafinați au o contribuție majoră în perturbarea funcționării bacteriilor benefice și pot conduce la exacerbarea depresiei și la alterarea absorbției unor nutrienți necesari sănătății creierului.
Aceste schimbări în organism au loc întrucât peste 80% din mediatorii din creier sunt produși la nivelul florei intestinale. Mai mult, perturbarea echilibrului florei bacteriene poate determina și menține starea de inflamație cronică care stă la baza producerii bolilor cronice și chiar a cancerului.
O alimentație corectă poate favoriza menținerea echilibrului bacteriilor intestinale. Specia umană este singura care își gătește hrana. Cercetătorii au arătat recent că alimentele consumate în stare crudă pot avea un impact fundamental asupra comunităților microbiene care trăiesc în mod natural în intestin.
Aceștia sugerează că rezultatele studiilor lor ar putea avea implicații asupra strategiilor de optimizare a sănătății microbiene și, în același timp, să ofere noi idei despre modul în care gătitul a modificat evolutia microbiomului intestinal în preistoria umană. Se pare că astăzi, microbiomul omului modern este cu mult diferit de cel al strămoșilor, biodiversitatea acestuia fiind mult redusă de consumul alimentelor foarte procesate.
Din ce în ce mai mult se vorbește despre probiotice și modul în care pot ele influența sănătatea umană. Probioticele sunt microorganisme vii care oferă beneficii pentru sănătate atunci când sunt consumate, recomandate în asociere cu antibioticele și după tratamentul cu antibiotice.
Unii specialiști în boli digestive recomandă probioticele pentru afecțiuni care frustrează medicina convențională, cum ar fi sindromul intestinului iritabil. Numeroase alte studii clinice sugerează că terapia probiotică poate ajuta la tratarea mai multor afecțiuni gastrointestinale, la întârzierea dezvoltării alergiilor la copii și la tratarea și prevenirea infecțiilor vaginale și urinare la femei.
Auto-administrarea de bacterii nu este atât de neconvențională pe cât ar părea. În general, aceste microorganisme nu ne îmbolnăvesc, ci pot fi chiar benefice. Există în prezent pe piață numeroase probiotice care trebuie administrate, însă, doar după consultarea unor specialiști în interpretarea testelor de microbiom.
Aceste probiotice se prescriu în funcție de existența sau absența anumitor specii bacteriene benefice organismului. Nu există protocoale predefinite, fiecare pacient având modificări particulare propriei persoane și în directă corelație cu stilul său de viață.