Departamentul de Sănătate și de Servicii Sociale din Statele Unite ale Americii a adăugat încă șapte elemente la lista de substanțe cancerigene, printre care și mai multe virusuri.
Noua listă conține și cinci virusuri: virusul imunodeficienței umane, tipul 1 (HIV-1); virusul limfotrop uman pentru celule T, tipul 1 (HTLV-1); virusul Epstein-Barr (EBV); herpesvirus asociat sarcomului Kaposi (KSHV); polyomavirus cu celulă Merkel (MCV).
Potrivit autorităților americane din sănătate, aceste virusuri au fost asociate cu mai mult de 20 de tipuri de cancer, inclusiv cancer de piele, cancer ocular, cancer pulmonar, cancer de stomac și mai multe tipuri de limfom.
Dr. Elif Hakko, specialist în boli infecțioase la Anadolu Medical Center, informează că microorganismele pot cauza cancer, cum ar fi Epstein Barr Virus (EBV), papilomavirus uman (HPV), virusurile hepatice și bacteria numită Helicobacter pylori.
„Virusul EBV este cunoscut în rândul copiilor, în adolescență, ca „boala sărutului”. Acesta este caracterizat prin febră, fără complicații și nu necesită tratament. 80-90% dintre oameni la un moment dat al vieții lor au fost afectați de acest virus. În plus, conform cercetărilor științifice, prezența virusului EBV este cauza pentru formarea anumitor tipuri de limfom și cauzează cancer nazofaringian”.
Papilomavirusul uman (HPV), este, de asemenea, un eveniment frecvent. Statisticile arată că fiecare a doua femeie activă sexual, cel putin o data în viața sa, a fost afectată de HPV. Boala este asimptomatică, dar în unele cazuri, se formează veruci în zona genitală, pe pielea și membranele mucoase. Este important de știut că la infecția HPV, în special tip 16 și tip 18 – cunoscute ca provocatori ai cancerului, procesul inflamator apare fără nici un simptom și poate să apară după ani în forma de cancer de col uterin. Virusul se întălnește și la cancerul de penis și anus. Iar anumite tipuri de HPV duc la cancer de laringe.
Virusurile hepatitice, în special, hepatita B și hepatita C, cauzează icter care duce la inflamarea ficatului. în cazurile în care hepatita apare brusc, apare cu infecție acută și provoacă icter, probabilitatea de tratament de succes este mai mare.
Infecțiile care sunt asimptomatice, devin cronice și, de obicei, rămân în regim latent de ani de zile. La unii pacienți, este posibil să se formeze ciroza hepatică, în timp ce la alții – cancerul se dezvoltă spontan.
Helicobacter pylori poate provoca ulcere gastrice și ulcer duodenal. Cu un tratament adecvat, boala poate merge departe, dar la unii pacienți devine cronică. Cancerul de stomac este mai frecvent la persoanele care trăiesc cu infecția Helicobacter de ani de zile. De aceea, este de mare importanță pentru pacienții afectați de Helicobacter, să fie supuși unui tratament.
Bolile cauzate de virusuri sau bacterii, la anumiți indivizi se manifestă într-un mod diferit. În funcție de circumstanțe, aceste virusuri și bacterii pot provoca infecții simple la unii pacienți, în timp ce la alții pot cauza cancer. Prin urmare, Dr. Elif Hakko acordă o atenție deosebită la necesitatea de a crea obiceiuri bune pentru un stil de viață sănătos, dar, de asemenea, și la nevoia de imunizări. „Există vaccinuri împotriva hepatitei B și HPV, care sunt destul de eficiente. Imunizările la sugari sunt importante – ele încep în prima lună și se efectuează pe 3 etape, dar pot fi puse fiecărei persoane neimunizate, indiferent de vârstă.
Vaccinul HPV se recomandă sa fie pus la fetele înainte de debutul vieții lor sexuale (de obicei la 12-14 ani). De asemenea, pentru hepatita B, această imunizare se poate face la toate femeile sub 50 de ani. Nu există nici un vaccin împotriva Helicobacter, dar infecția poate fi tratată cu antibiotice.
Combinația dintre o dietă sanatoasă, somn regulat, exerciții fizice, lipsa de stres și obiceiuri proaste, cum ar fi fumatul și alcoolul, îmbunătățește imunitatea și previne efectele virusurilor care cauzează cancerul, rezumă specialistul.
Celelalte două elemente cancerigene sunt tricloretilena (TCE), „un solvent industrial folosit la creearea produselor chimice din hidrofluorocarbonatan,” și elementele metalice din cobalt și compușii din cobalt care eliberează ioni de cobalt în organism.
