Tensiunea arterială se măsoară în cmHg (mercur) şi are două valori (de exemplu, 12,8). Prima valoare reprezintă tensiunea arterială sistolică (presiunea sângelui când inima pompează sânge) şi, a doua, tensiunea arterială diastolică (presiunea când inima nu pompează sânge). Periculoasă este atât creşterea tensiunii mari (sistolice), cât şi a celei mici (diastolice).
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, valoarea optimă a tensiunii arteriale este 12,8 cm- Hg. Dacă tensiunea coboară sub 9/6 cmHg este considerată hipotensiune şi dacă trece de 14/9 este considerată hipertensiune. Nu există diferenţe între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte valorile normale ale tensiunii arteriale.
„Există multe persoane care au tensiunea cuprinsă între 9-12/ 5,5-8 cmHg fără să aibă vreun simptom. În lipsa simptomelor, este acceptată ca tensiune normală valoarea permanentă de peste 9/6 cmHg. Trebuie luată ca reper tensiunea permanentă. Astfel, dacă o persoană are, de regulă, tensiunea 12,6, o valoare de 9/6 este pentru ea o tensiune arterială scăzută”, explică conf.dr. Florin Mitu, medic cardiolog la Spitalul de Recuperare din Iaşi.
TENSIUNEA ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
Tensiune mică: ameţeli şi senzaţie de leşin
Cele mai frecvente simptome ale hipotensiunii sunt ameţelile, tulburările de echilibru, transpiraţiile, senzaţia de leşin sau leşinul. În mod normal, sportivii, nefumătorii, femeile mai slabe au tensiune arterială mai mică. „Cei care au hipotensiune au un risc mai mic de boli de inimă sau de rinchi, accidente vasculare, însă pot suferi traumatisme în timpul leşinului”, subliniază medicul cardiolog.
De regulă, tensiunea arterială scăzută, mai ales la o persoană tânără şi sănătoasă nu este un motiv de panică, dar cauza trebuie lămurită. De regulă, tensiunea scade în caz de deshidratare, boli cardiace (bradicardie-bătăi rare ale inimii, tahicardie-bătăi frecvente ale inimii), boli severe (şoc anafilactic, septicemie, pancreatită), pe sistem nervos.
Hipertensiune: dureri de cap, zgomote în urechi
Hipertensiunea arterială este mai răspândită decât hipotensiunea. În România, există 5 milioane de bolnavi. „Principalele simptome sunt durerile de cap, ameţelile, zgomotele în urechi, durerile în piept, sângerările nazale. Complicaţiile includ ateroscleroza (blocarea vaselor de sânge), cardiopatia ischemică, insuficienţa renală, infarctul, accidentul vascular (de patru ori mai frecvent la hipertensivi)”, atrage atenţia dr. Aurelia Constantin, medic internist la Clinica „Christian Sante” din Bucu reşti. Un risc foarte mare de ac cident vascular au pacienţii hipertensivi obezi, sedentari, fumători, alcoolici, cu valori crescute ale colesterolului şi cei care au un istoric familial de hipertensiune sau de boli de inimă.
