Tensiunea arterială este un barometru al calității vieții. Tensiunea arterială crescută este foarte periculoasă în timp.
Este esențial să o monitorizăm, să o reglăm și să eliminăm toți factorii de risc, întrucât aceasta este una dintre cele mai periculoase afecțiuni!
Potrivit medicului Mihaela Bilic, presiunea din cap și tensiunea din sânge sunt barometre ale calității vieții noastre.
Iată ce a scris nutriționista despre aceste aspecte ale sănătății noastre: ”In jurul meu tot mai mulți oameni se plâng de tensiune, fie că se referă concret la tensiunea arterială, fie că o percep indirect ca efect al stresului și greutăților vieții de zi cu zi. Bărbați din ce în ce mai tineri fac accidente vasculare sau vreun infarct iar lumea se miră pentru că, nu-i așa, din exterior nu se vedeau semne de boală.
Necazul e că inima nu doare, iar tensiunea crescută, chiar dacă nu se simte, până la urmă tot face „poc” undeva. Acumulăm gânduri și griji, nopți nedormite și sarcini epuizante crezând că ele nu lasă urme, că suntem suficient de puternici să le cărăm pe toate, asemenea măgarului Agripinei din Fefeleaga. Și când Bator se prăbușește neputincios, tot noi ne mirăm de unde a mai apărut și problema asta?!
Semne ar fi, dar trebuie să le vedem și să le luăm în serios, tocmai pentru că ele arată, asemenea unui barometru, cât de tare/mult a crescut presiunea. Și atunci n-ar fi rău să ne oprim, să avem grijă de noi înainte să facem”poc”.
Ce este hipertensiunea arterială? Cea mai frecventă boală a omului modern și, în același timp, cea mai misterioasă. Pentru că nu știm de unde vine, care îi sunt cauzele, și nici vindecare definitivă nu există. Ce știm este că are nevoie de tratament cronic(pe viață) și că, mai devreme sau mai târziu, majoritatea populației o are/face.
In mod normal sângele circulă prin organism cu o anume presiune(140/90 mm coloană mercur), așa fiind asigurat transportul de oxigen și nutrienți la fiecare celulă. Cresterea acestei presiuni împiedică „aprovizionarea” optimă și de aici pot apărea complicații grave(cardiace, respiratorii, renale, cerebrale).
De ce ne crește tensiunea? Greu de răspuns! Cert este că vârsta are un cuvânt greu de spus, din moment ce jumătate din populația de peste 60 ani are hipertensiune. Să vină „la pachet” odată cu vârsta, ca semn de îmbătrânire? Atunci cum se explică infarctul și AVC-ul apărute la 40 de ani? Se vede treaba că, pe lângă vârstă, mai există niște factori de risc:
– moștenirea genetică sau ce istorie are familia din care provii
– excesul de grăsime, mai ales pe burtă- 55% dintre bărbații cu obezitate abdominală au și hipertensiune!
– colesterol total și trigliceride crescute, cu fracția LDL mare și fracția HDL mică- 40% dintre hipertensivi au colesterolul peste 240mg/dl
– stresul determină sinteza de adrenalină și automat crește tensiunea arterială
– consumul de alcool (mai mult de 1-2 pahare/zi) și fumatul au impact direct, negativ pe tensiune
– sedentarismul favorizează excesul ponderal, acumularea stresului și a colesterolului, deci hipertensiunea
– excesul de sare din alimentație determină creșterea automată a tensiunii arteriale, mai ales după vârsta de 50 ani.
Așadar trăim cu securea deasupra capului? Nu e cazul să dramatizăm, dar nici indiferenți nu putem fi. Pentru că ce ne arată tensiunea este un nivel real și cinstit al calității vieții noastre. Fie că vrem să o recunoaștem sau nu, lipsa grijii față de propria persoană se poate măsura cu un tensiometru. Primim instantaneu diagnosticul pozitiv și pentru lipsa de mișcare și pentru alimentația dezechilibrată și pentru stresul cronic. Iar dacă nu o luăm în serios, nu o considerăm un semnal de alarmă, o să ne coste… nu degeaba hipertensiunea este numită „ucigașul din umbră” al omului modern. Moștenirea genetică n-o putem schimba, însă suntem responsabili pentru ce alegem să facem cu viața noastră”, conchide medicul.
