Din cuprinsul articolului
Alexandru Arşinel a beneficiat de un transplant de rinichi, în 2013, în ziua în care s-a înscris pe lista de așteptare, în Registrul Național de Transplant.
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea a a afirmat că există un dosar penal în legătură cu acest caz și că nu e singurul caz al unui pacient care a intrat rapid la transplant și a amintit de cel al jurnalistului Cristian Botez, care a făcut rapid transplant de ficat, după doar câteva zile de așteptare, chiar în primăvara acestui an, la Institutul Fundeni din București.
Agenția Națională de Transplant a publicat prima reacție referitoare la acest caz:
În urma informaţiilor apărute în spaţiul public referitoare la modul de atribuire a codului CUIANT, Agenţia Naţională de Transplant face următoarele clarificări: Codul CUIANT (codul de înregistrare în Registrul Naţional de Transplant) este un cod unic, care se atribuie unui pacient în momentul în care este înscris pe lista de așteptare. Atribuirea codului CUIANT se face conform prevederilor OMS 477/2009.
Codul CUIANT se poate acorda și în ziua intervenţiei, acest aspect nu este incorect sau ilegal, fiind o consecință a cursivității actului medical. Ordinea înscrierii pe listă este doar unul dintre criterii, însă cel mai important este criteriul urgenţei.
De exemplu, dacă vine un pacientcu insuficiență hepatică din cauza unei intoxicații cu ciuperci, acest pacient moare dacă în cel mai scurt timp nu primește un ficat nou. El poate fi inclus pe listă în ziua respectivă, primește codul CUIANTși în aceeași zi poate să beneficieze de un transplant de ficat – dacă există un donator compatibil. Exemplele pot continua și în cazul transplantului de cord sau de rinichi.
Ultimele 3 luni au reprezentatun reviriment al activităţii de transplant, ceea ce a dus la o șansă nesperată a unor pacienţi români de a trăi datorită organelor donate de “îngerii” lor. Criza de încredere în sistemul de transplant indusă prin campanii şi informaţii nereale și iresponsabile marchează “un mare pas înapoi” și determină pierderea de vieți omenești. Donarea de organe este un gest uman.
Mulţumim celor care au puterea să dăruiască viață dincolo de durerea lor. Sperăm în continuare ca populaţia să aibă încredere în sistemul de transplant din România. Preocuparea noastră de zi cu zi este ca pacienţii de pe listele de așteptare să aibă acces la această formă de vârf a practicii medicale într-un mod unitar și echitabil. Există un drum lung de la momentul declarării morţii cerebrale până la momentul finalizării prelevării multiorgan. Procedurile sunt absolut transparente.
Un rol important în actul de donareîl are și înțelegerea acestui gest profund altruist. Așa cum am spus de nenumărate ori, contăm foarte mult și pe sprijinul mass mediei, care nu o dată s-a dovedit extrem de eficientă în acest demers prin campaniile de presă susţinute. Toate aceste eforturi converg către acordarea unei șanse la transplant a unui număr cât mai mare de pacienți, practic unei șansela viață. Până la data de 13 iunie 2019, în România s-au înregistrat 33 de donatori pentru intervenții de prelevare multiorgan.
La nivel naţional au fost identificate 81 declarări de moarte cerebrală, în 19 cazuri familia a refuzat donarea, în celelalte 29 de cazuri, alte cauze medicale nu au permis prelevarea. S-au efectuat 22 de transplanturide ficat de la donatori decedați și 4 intervenții de ficat de la donatori în viață, 55 de pacienţi au beneficiat de transplant de rinichi, 26 de transplanturi renale fiind efectuate de la pacienţi în viață.
De asemenea, în primele 6 luni s-au realizat două transplanturi de cord și două de plămân și au fost exportate doua grefe cardiace și cinci grefe pulmonare către Eurotransplant.
