Dacă începutul anilor ’90 a debutat fulminant, caracteristic oricărui debut în domeniul inovației în medicină, cu discuții și controverse în jurul temei “chirurgie clasică versus minim invaziv”, astăzi chirurgia minim invazivă și-a stabilit locul și rolul și își găsește aplicații în domenii diferite și în noi formule.
În România, în domenii precum urologie sau ginecologie vorbim deja de cca trei ani de chirurgie robotică. Robotica și-a făcut debutul anul acesta și în chirurgia pe cord. România părea a nu visa atât de departe, numai șapte centre europene “îndrăznind” această nouă tehnologie.
Dacă ar fi să dăm o definiție sintetică abordării minim invazive, această definiție și-ar găsi sursa în cuvântul “invaziv”. Chirurgia clasică era considerată de școala tradițională a vremii acea cale ce conferea deschiderea amplă a abdomenului sau tăierea sternului, gesturi “generoase” și vizibilitate cât putea ochiul să cuprindă. Era tot ce putea oferi chirurgia acelui moment.
Cu trecerea timpului, avantajele acestea au fost surclasate de limite, dar mai ales de dezavantajul abordării “invazive” și de impactul gestului chirugical asupra calității vieții și recuperării pacientului.
Trecând prin chirurgie clasică, vaginală, laparoscopică și hibridă, mai mult că oricând acest concept minim invaziv și-a arătat beneficiile când s-a intervenit robotic, cea mai nouă tehnologie minim-invazivă. Spre deosebire de chirurgia deschisă unde chirurgul, deși are acces vizual bun, în zonele profunde din pelvis are doar acces digital, în cadrul chirurgiei robotice camera 3D are acces în zone profunde din pelvis, oferind avantajul de mări imaginea de peste 10 ori și conferind chirurgului o mare libertate de mișcare.
“Când pătrunzi ofensiv în țesuturi, țesutul pare a riposta, de aceea am încercat să luăm ce-I mai bun din toate tehnicile chirurgicale. Gesturile chirurgicale sunt mult mai sigure deoarece în aceste spații există structuri vasculare și nervoase care trebuie protejate, pentru a asigura o calitate bună a vieții după intervenția chirurgicală.” explică, primul chirurg ginecolog care a realizat chirurgie robotică ȋn România.
“Clasic versus minim invaziv” în intervențiile pe cord
Pentru că în patologia cardiacă vorbim despre o formă de chirurgie foarte bine standardizată, chirurgia minim invazivă este practicată în Europa și SUA în proporție din ce in ce mai mare minim invaziv, insa sunt inca putine centre in care operatiile de la nivelul valvelor mitrala, aorta, tricuspida, dar si by-pass-urile aorto-coronariane sa se efectueze miniminvaziv. Există patologii prin excelență dedicate chirurgiei clasice, precum chirurgia cardiomiopatiei hipertrofice obstructive. Există o chirurgie de nișă, precum patologiile valvulare mitrale sau by-pass-ul aorto- cornarian de pildă, rezervate chirurgiei robotice, care tocmai și-a făcut debutul și în România. Numai șapte centre europene au îndrăznit acest pas înainte.
De la an la an, creste numarul intervențiilor pe cord care se realizează astăzi minim invaziv și în țară. Chirurgia minim invazivă, spre deosebire de abordul clasic ce presupunea tăierea sternului, a apărut din necesitatea reducerii traumei, facilitând recuperarea rapidă a pacientului. Prin abord direct sau video-asistat, prin incizii mici, de 5-6 cm, chirurgul se strecoară și intervine “microscopic”.
Dr. Lucian Dorobanțu, chirurgul care a realizat ȋn premieră ȋn Sud-Estul Europei multe tipuri de intervenţii pe cord, explică chirurgia robotica: “In 2019 intervenim minim invaziv ȋn peste 90% din cazuri pentru repararea valvelor inimii, repararea leziunilor coronariene, defectelor congenitale. Chirurgia cardiacă nu-i “o modă”. Există curajul de a inova, dar niciodată de dragul de a o face. Într-o alegere între o abordare și altă, între clasic, minim invaziv, robotic, va prima alegerea sigură pentru pacientul nostru”.
Într-un mediu în dinamică, racordați la noile tehnologii de diagnostic și tratament, la device-uri și platforme de telemedicină, deja înconjurați de tehnică robotică, chirurgia se recalibrează potrivit vremurilor: de la intervenții prin chirurgie minim-invazivă sau robotică, la modularea standardelor și abordarea personalizată a cazurilor, cât mai puțin agresivă pentru pacient.
Ofensiva acestei noi abordări și medicinei personalizate a avut la baza îmbrățișarea conceptului holistic: a privi și trata omul înainte de patologia de care suferă. Medicina a căutat tratamente țintite, de contracarare a dezavantajelor chirurgiei tradiționale, găsind soluții din ce ȋn ce “mai blânde” pentru pacienți. Medicii încep să privească către unicitatea cazului. Conceptul arhitectural “less în more” se traduce în medicină prin: “mai blând este mai bine pentru pacient”.
Aplicarea standarului unei tehnici minim invazive diferă, se modulează, în funcție de patologie și de caz. De pildă, în chirurgia minim invazivă a endometriozei, modularea tratamentului standard și găsirea soluției terapeutice personalizate pentru femeile ce suferă de endometrioză sunt esențiale.
“În chirurgia endometriozei, deși vorbim de o chirurgie extensivă, care nu se limitează la un organ, ci de cele mai multe ori excede zona pelvică, chirurgia minim invazivă, laparoscopică sau robotică, ne dau avantajul exciziei complete a leziunilor endometriozice cu o traumă minimă și cu posibilitatea recuperării pacientei în câteva zile de la intervenție. În acest tip de chirurgie, mai mult decât în alte patologii, personalizarea soluției terapeutice în funcție de obiectivele pacientei-controlul durerii, îmbunătățirea fertilității și prevenirea recurenței-necesită o privire 360 de grade către un întreg orizont de factori, tot timpul în dinamică. Intervenția și chirurgia aplicată cu grijă asupra țesuturilor, în paralel cu atingerea obiectivelor chirurgicale și cu necesitatea recuperării rapide a pacientei, sunt chei ale procesului terapeutic.” Prof. Dr. Evira Brătilă.
Transformată din tehnică în atitudine, abordarea minim invazivă a chirurgiei a pornit de la nevoia reală a pacientului de a depăși etapele inerente unei intervenții chirurgicale, precum și sentimentului de frică, de așteptare sau de neacceptare a unui diagnostic ce presupunea o intervenție supusă unor riscuri vitale. Frica de intervenții complexe, cum ar fi operațiile pe cord sau patologiile oncologice, a avut ca efect amânarea nejustificată a ceva ce părea a fi un diagnostic imposibil de depășit la nivel mental.
Iată motivul pentru care intervențiile minim invazive au avut din nou de câștigat. Beneficiile chirurgiei minim invazive sunt legate de recuperarea mai rapidă, de minimizarea complicațiilor post-operatorii, pierderilor reduse de sânge, riscului de infecții mai redus, controlului durerii și limitarea altor proceduri de susținere post-chirurgicală în terapie intensivă.
Timpul de spitalizare este mult redus. Pacientul poate pleca acasă în câteva zile și își poate relua activitatea în cel mai scurt timp de la intervenție, ceea ce conferă un conform mental de necontestat.
Dacă în abordarea clasică găseam avantaje în ce privește accesibilitatea și manualitatea gestului chirurgical, aceste avantaje au fost surclasate de noile tehnici. Chirurgia robotică depășește avantajele chirurgiei clasice aducând: precizia gesturilor echipei robot-chirurg, o vizibilitate mai bună și accesul în unghiuri și structuri imposibil de manevrat și de imaginat pentru mâna, ochiul și mintea umană.
“Dacă punem în balanță și avantajele procesului în ce privește lipsa traumei, complicațiilor și impactul psihosomatic, pacientul are numai de câștigat. Chirurgia minim invazivă definește acea abordare prin care chirurgul trebuie să își atingă scopul prin cât mai puține mijloace și gesturi, atraumatic și “blând”. Acest ultim termen este cuvântul ce definește cel mai bine, la nivel conceptual, această formă de chirurgie.” explică Dr. Dorobanțu.
În medicină nu putem vorbi despre “modă”, dar putem vorbi cu siguranță de tendințe și de inovație. Făcând proba timpului, medicină bazată pe dovezi știinţifice este singură alternativă viabilă. Viitorul aparține, fără îndoială, noilor tehnologii și tehnicilor hibride, care pun laolaltă bunele practici din toate tipurile de chirurgie, rezervate cazurilor specifice. Toate aceste tehnici înglobează resursa umană, inteligența și creativitatea chirurgilor care le pun în practică. Medicină este un proces continuu de învățare-inovare. Scopul final: mai bine, mai blând, din grijă pentru oameni.
Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor.
Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.